FORTA DE MUNCA


Schimbarea întregului cadru legislativ privind ocuparea

•                s-a schimbat însasi conceptia, accentul fiind pus pe masurile active de stimulare a ocuparii fortei de munca (vezi legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, modificata în 2004);

•                a crescut ponderea cheltuielilor pentru finantarea masurilor active de stimulare a ocuparii în bugetul asigurarilor pentru somaj de la 2,3% în 2000 (210,3 mld. lei) la peste 21% (3500 mld. lei) în 2004.

•                s-a acordat atentie speciala pentru formarea profesionala a persoanelor în cautarea unui loc de munca si pentru procesul de formare continua . În 2000 s-au cheltuit 30 mld. lei pentru cursuri de calificare/recalificare. În 2004 au fost prevazute 65 mld. lei pentru asemenea cursuri. În 2000 abia 12% din absolventi îsi gaseau loc de munca, în 2004 peste 65% dintre beneficiari au fost încadrati dupa absolvire.

•                s-a redus fiscalitatea pe locul de munca : de la 62% în 2000, la 49,5% în 2004

VENITURILE SALARIALE

•                Valoarea reala a salariului mediu net a crescut de la 58,6% în anul 2000 la 75,7% în 2004 (luând ca baza anul 1990);

•                Salariul minim brut pe tara garantat în plata a crescut de la 1,3 mil.lei în 2000 (39,06 $ ); (43,46 euro), la 2.8 mil.lei în 2004 (86 $); (68 euro), îndeplinindu-se obiectivul din Programul de guvernare, respectiv cresterea în termeni reali cu circa 50% a acestui tip de salariu. De cresterea nivelului salariului minim brut pe tara au beneificiat  un numar de circa 1.300.000 persoane, din care 37.000 din sectorul bugetar.

PENSIILE SI ASIGURARILE SOCIALE 
Finalizarea din punct de vedere legislativ a reformei sistemului de pensii din România:

•                primul pilon îl reprezinta legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, intrata în vigoare si pusa în aplicare din aprilie 2001;

•                al doilea pilon îl reprezinta legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat;

•                al treilea pilon îl reprezinta legea nr. 249/2004 privind pensiile ocupationale;

Prin masuri de indexare si majorare a pensiilor a crescut valoarea reala a pensiei medii din sistemul asigurarilor de stat: de la 47,0% în anul 2000, la 59,3% în septembrie 2004, iar pensia medie reala pentru limita de vârsta cu vechime completa a crescut: de la 46,6% în 2000, la 62,6% în 2004 (septembrie) 

Facilitati acordate pensionarilor:

•                compensarea cu 90% a medicamentelor;

•                tichete de calatorie pe calea ferata, auto si fluviale cu reducere de 50%; posibilitatea compensarii tichetelor neutilizate cu produse alimentare;

•                bilete de tratament subventionate în proportie de 50%;

•                ajutor pentru încalzirea locuintei pe perioada de iarna;

•                ajutor în cuantum de 25% din pensia sotului decedat pentru pensionarul supravietuitor;

•                includerea ca vechime în munca a perioadei studiilor superioare.

Dublarea pensiilor agricultorilor în ianuarie 2004urmata de indexarea si majorarea lor în septembrie 2004. 
Declansarea, cu 1 octombrie 2004, a procesului de evaluare în vederea recalcularii pensiilorpentru un numar de 4.3 mil.de persoane.
  
ASISTENTA SOCIALA SI POLITICILE FAMILIALE 
Scaderea gradului de saracie în România: de la 35,9% în 2000, la 23% în 2004

Reforma domeniului a fost definita de:

•                Legea nr. 705/2001 privind sistemul national de asistenta sociala;

•                Legea nr. 366/2001 privind înfiintarea si utilizarea Fondului National de Solidaritate Sociala;

•                Legea nr. 515/2003 privind serviciile sociale;

•                Legea nr. 116/2002 privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale

•                Legea privind statutul asistentului social;

•                Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse între femei si barbati (modificata în octombrie 2004);

•                Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei în familie.

Principalele tipuri de ajutoare:

•                Ajutorul social venitul minim garantat (legea nr. 416/2001, prin aplicarea acestei legi s-a redus gradul de saracie în România);

•                Ajutorul pentru încalzirea locuintei - pe perioada de iarna beneficiaza aproximativ 1,4 mil. familii si persoane singure cu venituri mai mici de 2,8 mil. lei.

•                Principalele tipuri de alocatii:

•                Alocatia de stat pentru copii (210.000 lei pentru 4,6 mil. copii)

•                Alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familiile monoparentale (numar de alocatii 1.020.316 din care 241.433 pentru familiile monoparentale);

•                Alocatia de plasament (670.000 lei, iar pentru copiii cu handicap cuantumul este majorat cu 50%);

•                Indemnizatia lunara de hrana acordata persoanelor infectate HIV sau bolnave de SIDA

•                Programul special privind acordarea de produse lactate si de panificatie:

◦                                  elevi beneficiari: 1.486.865 din care

◦                                  prescolari 489.230

◦                                  numar de scoli si gradinite cuprinse în program: 23.323.

PROTECTIA PERSOANELOR CU HANDICAP
Dezvoltarea serviciilor sociale pentru persoanele cu handicap ca alternative la institutionalizare:

•                156 servicii de tip comunitar (105,5 mld. lei)

•                Alocatia pentru copiii cu handicap a crescut de la 130.000 lei la 420.000 lei în 2004;

•                Indemnizatia acordata adultilor cu handicap grav si accentuat a crescut de la 200.000 la 1,4 mil. lei în 2004;

•                Accent deosebit pe problematica accesibilitatii persoanelor cu handicap:

◦                                  5.935 institutii publice, culturale si sportive

◦                                  3.056 telefoane publice

◦                                  1.985 parcari publice

•                Organizarea anuala de burse de locuri de munca pentru persoanele cu handicap.

PROTECTIA COPILULUI AFLAT ÎN DIFICULTATE

•                Numarul de copii institutionalizati a scazut de la 57.181 în 2000 la 34.262 în 2004.

•                Au fost închise 163 institutii de tip vechi (37 foste internate de scoli speciale, 10 camine spital, 110 centre de plasament).

•                A crescut numarul de asistenti maternali profesionisti de la 3.228 la 11.668.

•                A crescut numarul de copii protejati în familii substitutive de la 30.572 în 2000 la 48.485 în 2004

•                S-au dezvoltat Programe de interes national (PIN) cu accent pe diferite categorii de copii aflati în situatii de risc.

•                Cresterea si încurajarea adoptiilor nationale prin adoptarea legii nr. 385/2003 de la 1.274 în 2001 la 1.383 în 2003.

•                Armonizarea legislatiei din domeniu prin adoptarea unui pachet legislativ:

◦                                  Legea privind protectia si promovarea drepturilor copilului (Legea nr. 272/2004);

◦                                  Legea privind regimul juridic al adoptiei (Legea 273/2004);

◦                                  Legea privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului (Legea nr. 275/2004);

◦                                  Legea privind organizarea si functionarea Oficiului Român pentru Adoptii (Legea nr. 274/2004).

Alte lucruri deosebite:

•                Codul Muncii (Legea 53/2003);

•                Legea sindicatelor (Legea nr. 54/2004);

•                Legea patronatelor (Legea nr. 356/2001);

•                Încheierea de acorduri cu partenerii sociali

•                Înfiintarea Departamentului pentru Munca în Strainatate

Preocuparea pentru conditii de munca mai bune.

Constituirea Ministerului Integrării Europene, în ianuarie 2001, reprezenta, la acel moment, o necesitate indiscutabilă . România se afla, sub toate aspectele, rămasă în urmă în raport de toate celelalte ţări candidate. 
Ministerului Integrării Europene a impulsionat şi a imprimat un ritm structurat şi coerent întregii şi complexei activităţi de pregătire pentru aderare la Uniunea Europeană .

•                Dacă la începutul anului 2001, România avea închise provizoriu 6 capitole; în decursul anului 2004, România a închis toate capitolele de negociere, iar în baza deciziei Consiliului European din luna iulie 2004, România a început procesul de redactare a Tratatului de aderare la Uniunea Europeană;

•                Până la înfiinţarea Ministerului Integrării Europene, nu a existat o structură guvernamentală specializată pentru armonizarea legislaţiei române cu reglementările comunitare. Din acest punct de vedere nici nu poate fi realizată o imagine comparativă cu perioada 1997-2000;

•                În perioada 2001-2004, potrivit Rapoartelor de ţară, România a făcut progrese substanţiale în această materie, procesul de transpunere în legislaţia română a acquis-ului comunitar este, potrivit Raportului de ţară pe 2004, în mare parte, finalizat . Astfel, numai în anii 2001-2003 au fost adoptate peste 1570 de acte normative cu relevanţă comunitară din care peste 920 transpun direct acte comunitare .

•                Dacă la sfârşitul anului 2000 România se situa pe ultimul loc în privinţa traducerii accquis-ului comunitar, în 2004 România avea tradus întregul acquis (80.000 pagini Jurnal Oficial al UE), din care peste 17.000 revizuite final şi omologate de UE;

•                Dacă la începutul anului 2001, nu au existat practic decât preocupări sporadice, la sfârşitul anului 2003, România avea traduse sau andorsate peste 13.100 de standarde europene de fabricaţie (80% din totalul standardelor UE);

•                În concordanţă cu prevederile Acordului european de asociere România UE, ratificat prin Legea nr. 20/1995, MIE a coordonat dialogul permanent şi structurat între autorităţile române şi Comisia Europeană, şi respectiv, Consiliul Uniunii Europene, prin intermediul organizării periodice a comitetelor şi consiliilor de asociere, a subcomitetelor pe domenii, a comitetelor comune informale.

•                În prima parte a anului 2004, România, în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 19, aprobată prin Legea nr 272, şi-a creat un corp performant de euroconsilieri , acţiune salutată de Raportul de ţară al Uniunii Europene pe 2004.

•                Până în 2004, MIE a avut răspunderea programelor PHARE, ISPA şi SAPARD , care au trecut ulterior în coordonarea Ministerului Finanţelor Publice.

•                Din iulie 2003, MIE a preluat de la fostul Minister al Dezvoltării şi Prognozei gestionarea problematicii dezvoltării regionale. În ansamblu, în tot intervalul 2001 2004, s-a înregistrat o creştere de circa patru ori a sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea regională . Pentru a putea obţine asemenea performanţe, România a perfecţionat şi dezvoltat cadrul legal şi instituţional al politicii de dezvoltare regională, a întărit aceste structuri, a asigurat corelarea susţinerii financiare de la bugetul de stat pentru dezvoltare regională cu cea de la Uniunea Europeană, a creat şi dezvoltat mecanisme eficiente de control financiar şi audit public pentru utilizarea acestor fonduri. Numai aşa se explică faptul că, în cursul acestui an, România a reuşit să închidă negocierile privind capitolul 21, Politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale şi a elaborat un plan de acţiuni cu măsuri concrete care să asigure crearea condiţiilor necesare utilizării efective a fondurilor structurale ce vor fi alocate imediat după aderarea la Uniunea Europeană.

  Rezultatele reflectate de numărul proiectelor sunt ilustrative:

PHARE 2000 COEZIUNE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ

În cadrul Programului Phare 2000 Coeziune Economică şi Socială, Ministerul Integrării Europene a derulat în calitate de Autoritate Contractantă următoarele scheme de finanţare:

Componenta A Dezvoltarea resurselor umane în contextul restructurării industriale 
Prin componenta A, programul Phare CES urmăreşte calificarea şi recalificarea forţei de muncă în scopul de a răspunde mai bine nevoilor care rezultă din evoluţia continuă a pieţei muncii, întărirea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă, ca instrument pentru creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă, promovarea integrării sociale pentru categoriile dezavantajate, cum ar fi persoanele cu handicap, tinerii care părăsesc instituţiile de ocrotire a copiilor, femeile ce se reîntorc în câmpul muncii, şomerii cu vârsta de peste 45 de ani. 
Au fost contractate 416 proiecte în valoare totală de 20.9 mil Euro (Phare şi cofinanţare naţională).
  
Componenta B Sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) din domeniul producţiei şi serviciilor din care: 
B1. Schema de grant-uri pentru întreprinderi nou înfiinţate, micro-întreprinderi şi IMM-uri :

•                au fost contractate 411 proiecte în valoare totală de 16.8 mil Euro (Phare şi cofinanţare naţională); având în vedere obiectivele urmărite prin intermediul acestei scheme de finanţare, cele 411 de proiecte se grupează astfel:

•                cca. 70% din numărul total de proiecte au urmărit efectuarea de investiţii în industria prelucrătoare;

•                cca. 20% din numărul total de proiecte au urmărit derularea de activităţi în domeniul serviciilor;

•                cca. 10% din numărul total de proiecte au avut ca obiect efectuarea de investiţii în construcţii.

  B2. Schema de credite pentru IMM-uri (B2):

•                Linia de credit (cu un buget de 11, 38 milioane Euro, integral Phare) a fost operaţională şi disponibilă în regiunile N-E, S-E, Sud Muntenia si N-V)

•                De la lansarea schemei (17 iunie 2002) şi până la sfârşitul lui septembrie 2004 au fost transmise la MIE pentru analiză 206 cereri şi s-au încheiat 122 de contracte;

•                Schema de investiţii fiind de tip revolving, deşi fondul iniţial a fost epuizat prin încheierea celor 112 contracte, în acest moment există un registru unic de aşteptare în care se înregistrează cererile în ordinea primirii şi se analizează pe măsura întregirii fondului din rambursări ale creditelor de la împrumutaţii cu care s-au încheiat contracte;

B3. Schema de granturi pentru consiliere şi instruire IMM-uri

•                au fost contractate 27 proiecte în valoare totală de 1.7 mil Euro (Phare şi cofinanţare naţională); având în vedere obiectivele urmărite prin intermediul acestei scheme de finanţare, cele 27 de proiecte se grupează astfel:

•                13 proiecte urmăresc obţinerea certificării sistemului calităţii pentru IMM-uri;

•                6 proiecte urmăresc dezvoltarea activităţii de marketing;

•                8 proiecte urmăresc creşterea performanţei în afaceri a IMM-urilor.

Componenta C. Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii regionale şi locale

•                au fost contractate 11 proiecte în valoare totală de 46.6 mil Euro (Phare şi cofinanţare naţională). Data limită admisă pentru finalizarea proiectelor finanţate prin aceasta schema era noiembrie 2005.

PHARE 2001 SIF FACILITATEA SUPLIMENTARĂ DE INVESTIŢII - au fost contractate şi se aflau  în diverse stadii de implementare 9 proiecte în valoare totală de 33 mil Euro (Phare şi cofinanţare naţională) 
Data limită admisă pentru finalizarea proiectelor finanţate prin această schemă era noiembrie 2005.

PHARE 2001 COEZIUNE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ 
Implementarea fondurilor Phare 2001, componenta Coeziune Economica si Sociala s-a concentrat pe zonele de restructurare industrială cu potenţial de creştere economică, in localităţile afectate de procesele de restructurare economică şi industrială stabilite prin HG 399/2001. 
În cadrul Programului Phare 2000 Coeziune Economică şi Socială, Ministerul Integrării Europene a derulat în calitate de Autoritate Contractantă următoarele scheme de finanţare:

Componenta A. Schema de finanţare nerambursabilă. Asistenţă pentru întreprinderi mici si mijlocii

•                au fost contractate 271 proiecte în valoare totală de 16.3 mil Euro (Phare şi cofinanţare naţională)

Componenta B - Instruire şi Educaţie Tehnică şi Vocaţională lucrări de construcţii TVET

•                au fost încheiate 10 contracte de lucrări în valoare totală de 16.4 mil Euro (Phare şi cofinanţare naţională), care acoperă 111 scoli selectate în 7 regiuni de dezvoltare

Componenta C. Schema de investitii pentru servicii sociale

•                au fost contractate 132 proiecte în valoare totală de 14.1 mil Euro (Phare şi cofinanţare naţională)

Componenta D. Infrastructura regională

•                au fost încheiate 9 contracte de lucrări în valoare totală de 18.2 mil Euro (Phare şi cofinanţare naţională)

Componenta E. Schema de granturi pentru infrastructura de mici dimensiuni

au fost contractate 87 proiecte în valoare totală de 36 mil Euro (Phare şi cofinanţare naţională) Data limită admisă pentru finalizarea proiectelor finanţate prin schemele mai sus menţionate este noiembrie 2006.

1. EVOLUTIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI

• Productia industriala a inregistrat o crestere medie anuala in aceasta perioada de peste 5,5%.
• Contributia industriei la formarea PIB a fost de 28,2 % in 2001, 28,4% in 2002 si 2003 si se estimeaza 29-30% in 2004.
• Contributia industriei la exportul Romaniei a depasit in fiecare an nivelul de 97,5% .
• Valoarea adaugata bruta in industrie a avut incepand cu 2002 ritmuri superioare ritmului de crestere a productiei industriale, ceea ce denota imbunatatirea structurii productiei, valorificarea mai buna a resurselor si orientarea spre produse competitive.
• Productivitatea muncii in industrie a avut un ritm de crestere accentuat cu o medie anuala in perioada 2001-2004 de peste 11% , mult superioara ritmului de crestere a productiei industriale, semn al restructurarii profunde a acestui sector.
• In perioada 2001-2004, exportul a avut un ritm ascendent. Pragul de 10 mld $ la export considerat un succes in anul 2000 a fost depasit în anul 2001 cu cca 1 mld $. Cresterea exporturilor a continuat în următorii ani: 13876 mil. $ in 2002, 17618 mil. $ in 2003, estimandu-se un export de 23000 mil. $ in anul 2004, ceea ce inseamna mai mult decat o dublare a nivelului din anul 2000.
• S-au constatat o serie de tendinţe pozitive in structura comerţului exterior, fapt care reflectă adaptarea economiei româneşti la cerinţele pieţei internaţionale. Creşterea exporturilor s-a bazat în special pe seama majorării exporturilor de produse ale industriei chimice, construcţiilor de maşini şi a produselor minerale.
• Competitivitatea produselor romanesti pe pietele externe a fost confirmata de cresterea volumului de export si concentrarea acestuia in proportie de 83,4% catre tarile dezvoltate.
• Ponderea tarilor UE ca destinatie a exporturilor romanesti s-a situat la un nivel de peste 74% in 2004 fata de 63,8% in 2000.
• Ponderea tarilor UE la importul de marfuri al Romaniei a cunoscut de asemenea un trend ascendent de la 56,6% in 2000 la peste 65% in 2004.
• In fiecare an industria si-a mentinut capacitatea ridicata de a asigura locuri de munca, in industrie lucrand cca. 40% din totalul salariatilor din economia nationala.

2. PRINCIPALELE ACTIUNI DE REFORMA STRUCTURALA

• Reorganizarea si restructurarea activitatii de producere a energiei electrice pe baza de lignit prin crearea complexurilor energetice Turceni, Rovinari si Craiova in care exploatarile miniere au fost integrate ca centre de cost ale producatorului de energie.
• Au fost externalizate serviciile de intretinere si reparatii de la SC Termoelectrica si SC Hidroelectrica SA fiind infiintate filiale Termoserv si Hidroserv, care vor fi supuse privatizarii.
• A continuat procesul de dezvoltare a infrastructurii necesare pietei de energie si crearea Bursei de energie electrica. S-au intreprins actiuni pentru dezvoltarea functiilor specifice Bursei care includ componentele : piata fizica si piata financiara precum si realizarea platformei pentru piata de echilibrare (contract de consultanta cu KEMA si NORDPOOL Consulting, finantat de Banca Mondiala).
• Redimensionarea a peste 65 capacitati de productie militara si separarea unor capacitati de productie militara de capacitatile de productie civila.
• Constituirea de 12 parcuri industriale prin preluarea patrimoniului existent in societatile comerciale din industria de aparare in scopul asigurarii de noi locuri de munca.
• In sectorul minier au fost inchise 89 mine si cariere din care 8 cu fonduri de la Banca Mondiala. Sunt in derulare contracte pentru inchiderea si ecologizarea unui numar de 33 mine si cariere.
• Prin Programul de reabilitare a industriei miniere din Romania finantat de Banca Mondiala s-au infiintat 900 noi afaceri, au fost create peste 8000 locuri de munca si s-au acordat peste 1000 microcredite in valoare de circa 1,7 milioane USD.
• Reorganizarea in domeniul gazelor naturale, pentru cresterea eficientei activitatii, SC EXPROGAZ Medias SA si SN Depogaz SA au fuzionat rezultand Societatea Nationala de Gaze Naturale Romgaz SA Medias.

3. PRIVATIZAREA

• S-a înfiinţat prin OUG 88/2001, aprobata cu Legea 552/2001 Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizarii în Industrie.
• Societati privatizate in perioada 2001-2004:
• SNP Petrom SA. –a fost semnat Contractul de Privatizare in data de 23 iulie cu OMV - Austria
• S.C. ELECTRICA BANAT S.A. si S.C. ELECTRICA DOBROGEA - in data de 19 iulie 2004 au fost semnate contractele de privatizare cu ENEL – Italia.
• SC Distrigaz Sud SA cu Gaz de France – Franta, in data de 18 octombrie 2004
• Pe data de 21 octombrie se va semna contractul de privatizarea a SC Distrigaz Nord cu RUHRGAS –Germania.
• Din industria de aparare au fost privatizate un numar de 7 societati : S.C. MFA MIZIL S.A; S.C. ELPROF S.A. BUCURESTI; S.C. UZINA MECANICA RM. VALCEA S.A.; S.C. ROMPIRO S.A. ORASTIE; S.C. UZINA MECANICA BABENI S.A.; S.C. UZINA MECANICA MARSA S.A. ; S.C. UZINA MECANICA DRAGASANI S.A.
• 5 microhidrocentrale din bazinul râului Gilort.

4. INVESTITII 
Principalele obiective de investitii puse in functiune in perioada 2001-2004 au avut ca efecte:

• Interconectarea Sistemului Energetic National (SEN) la UCTE (functioneaza interconectat in zona a doua sincrona UCTE).
• Cresterea capacitatii de inmagazinare a gazelor naturale de la 1338 mil. mc. in anul 2000 la cca. 3000 mil. mc. in 2004 prin efectuarea de lucrari de extindere la de extindere la depozitele de gaze naturale.
• Continuarea si accelerarea lucrarilor de constructie-montaj la Unitatea 2 Cernavoda care este realizata in proportie de 71% fizic si 67,5% valoric.
• Au demarat acţiunile în vederea realizării Unităţii 3 Cernavodă prin constituirea Comisiei Interministeriale pentru reluarea şi finalizarea lucrarilor privind Unitatea 3 de la CNE Cernavoda.
• Asigurarea conditiilor optime de transport (pod rutier), de locuit (camin nefamilisti), de sanatate (spital si policlinica) si de invatat (liceu energetic) pentru salariatii CNE Cernavoda.
• Alimentarea cu energe electrica a populatiei din toate judetele tarii prin realizarea de retele de medie si joasa tensiune, in valoarea de 3866,3 mld. lei, fiind racordate la reţelele electrice un număr de cca. 34.000 gospodării.
• Dezvoltarea retelei de transport gaze naturale din Romania –conducta de tranzit gaze Isaccea Negru –Voda .
  - Cresterea lungimii reţelei de transport gaze naturale (de la 11 357 Km in 2000 la 12 236 km. in 2004) si a numărului de S.R.M.-uri prin care se realizează transportul şi frurnizarea gazelor către utilizatori (de la 671 in 2000 la 936 in 2004).
• Înlocuirea conductelor şi branşamentelor corodate din oţel cu reţele din polietilenă.
• Reabilitarea grupurilor energetice de la Rovinari si Turceni.
• Realizarea de obiective noi de tip «green field» pe cogenerare la centralele de la Iernut şi Bucureşti Sud, cu aport de capital străin.
• Cresterea performantelor si capacitatii de extractie a sondelorde titei prin efectuarea de lucrari de modernizare.
• Imbunatatirea calitatii produselor si a activitatii de comercializare a acestora prin efectuarea de lucrari de modernizare la statiile PETROM PECO din majoritatea judetelor tarii.

5. INTEGRAREA EUROPEANA

• Ministerul Economiei şi Comerţului a fost nominalizat integrator pentru trei capitole: Capitolul 1- Libera circulaţie a marfurilor; Capitolul 14- Energie; Capitolul 15- Politica industrială si are responsabilitati pentru ale 13 capitole de negociere , ca membru al delegatiei sectoriale .
• In perioada 2001- 2004, pentru toate capitolele de negocieri au fost elaborate documentele de pozitie care reprezintă angajamentele pe care România şi le asuma în vederea preluării şi aplicării acquis-ului comunitar. Au fost elaborate si aprobate de Guvern Politica Industriala si Strategia Energetica a Romaniei. Au fost incheiate negocierile pentru toate capitolele pentru care MEC este integrator astfel:
• Capitolul 1- Libera circulatie a marfurilor- în iunie 2003
• Capitolul 15- Politica industrială- in iulie 2002.
• Capitolul 14- Energie- in iunie 2004.
• Numarul de directive transpuse in legislatia nationala a crescut de la 9 la sfarsitul anului 2000 la 126 in anul 2004.
• In vederea implementarii noii legislatii armonizate au fost create noi organisme independente sau au fot reorganizate autoritatile existente (RENAR, ASRO, ISCIR, BRML, ARCE, ANPSCP).

6. ALTE REALIZARI SEMNIFICATIVE

• Deschiderea pietei de energie electrica de la 15% in anul 2000 la 40% in 2004.
• Deschiderea pietei de gaze naturale de la 10% in anul 2001 la 40% in 2004.
• Perfecţionarea cadrului normativ- legislativ, menit să armonizeze cu prevederiledin UE si sa reglementeze activitatea şi/sau dezvoltarea unor sectoare industriale , cum ar fi Legea minelor nr.85/2003, Legea petrolului nr. 238/2004, Legea gazelor naturale nr.463/2001, Legea energiei electrice nr.318 / 2003

• toate cele 1365 licee ale României dispun de cel puţin o platformă informatică;
• aproximativ 725.000 de elevi beneficiază în mod nemijlocit de accesul la calculator şi la materiale educaţionale în format digital;
  
• au fost instruite 15.000 de cadre didactice privind utilizarea SEI;
  
• s-a creat portalul educaţiei , care permite schimbul eficient de informaţii, mai bună legătură cu publicul şi cunoaşterea problemelor acestuia.

• Creşterea gradului de participare a comunităţii locale la procesul educaţional în mediul rural;
  
• Dezvoltarea capacităţii de planificare instituţională şi parteneriat; 
  
• Dezvoltarea aptitudinilor şcolilor din mediul rural şi a comunităţilor locale de a pregăti, derula şi finaliza proiecte.

• 1000 de centre de resurse fixe dotate cu echipament modern de predare-învăţare;
  
• 41 de unităţi mobile dotate cu echipamente moderne de pregătire a cadrelor didactice;
  
• 4000 de cadre didactice calificate în cadrul programului de formare prin învăţământul deschis la distanţă;
  
• 1500 de şcoli aliniate la standarde minime de funcţionare privind instalaţiile sanitare.

• Sprijinul financiar de care va beneficia Romania in perioada 2007-2009: 3.921 milioane Euro din care 
  plati: 881 milioane Euro
  masuri de piata: 732 milioane Euro
  dezvoltare rurala:  2.308 milioane Euro.

• Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial pentru agricultura, dezvoltare rurala si pescuit
• Agenţia de Plaţi şi Intervenţiepentru Agricultura Industria Alimentara si Dezvoltare Rurala
• Agenţia Veterinară pentru Siguranţa Alimentară
•  Sistemul Integrat de Administare si Control (IACS)
• Reţeaua de Informaţii Contabile Agricole (RICA).

• A fost incheiata privatizarea societatilor agricole de catre Agentia Domeniilor Statului 
• au fost predate comisiilor locale: 587,6 mii ha
• au fost concesionate, arendate si date in asociere: 605,7 mii ha.
• Sectorul privat a devenit predominant in agricultură, reprezentand 97,3% din valoarea producţiei agricole si a serviciilor pentru agricultura,
• Privatizarea industriei alimentare a fost încheiată. 65% din cei 14.500 agenţi economici de industrie alimentara se află în mediul rural.

• Au fost înfiinţate un număr de 204 mii exploataţii agricole, cu o suprafaţa de 6,2 milioane ha, reprezentând 44,6 % din suprafaţa agricola a tarii, acestea fiind principalele furnizoare de producţie marfa, destinata consumului.
• In 2004  a avut loc dublarea suprafetei in exploatatii agricola fata de 2001.

• in 2001, 9.759,3 miliarde lei
• in 2002, 11.144,9 miliarde lei
• in 2003, 16.118,8 miliarde lei
• in 2004, 39.902,6 miliarde lei

• cea mai mare productie medie de grau - 3870 kg/ha
• cea mai mare productie totala de cereale – peste 24 milioane tone

• anul 2000,  237,8 miliarde lei
• anul 2001,  611,1 miliarde lei
• anul 2002,  2.542,3 miliarde lei
• anul 2003,  3.523,1 miliarde lei
• anul 2004,  5.012,1 miliarde lei

• pentru prima dată în ultimii 14 ani a fost stopat declinul efectivelor de animale înregistrându-se creşteri la toate speciile;
• sectorul privat detinea in anul 2004, 98% din efectivul de porcine, 99% din efectivele de bovine, păsări, albine şi cabaline şi 100% din efectivele de ovine;

• Program de atribuire gratuita a spaţiilor zootehnice dezafectate
• au fost atribuite 2048 spatii în 37 de judeţe.
• valoarea investiţiilor   191 miliarde lei.
• s-au creat astfel 1558 noi locuri de muncă;

• Program de investitii in anul 2004 pentru constructia a 151 ferme moderne de creştere a vacilor de lapte cu  finanţate cu 50% de la bugetul de stat.

• Au fost acreditate 6 masuri cu fonduri alocate de 1.217 milioane Euro
• Au fost absorbite toate fondurile prevazute in Acordul Financiar Anual
• Au fost demarate peste 700 proiecte pentru industria alimentara si dezvoltarea infrastructurii rurale
• In cadrul masurii „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, s-au realizat:
• 399 km drumuri;
• 1.110 km conducte alimentare cu apă;
• 101 km conducte canalizare

• anul 2000  suprafaţă irigată: 216 mii ha
• anul 2004 suprafaţă irigată 1,5 milioane ha
• S-au achiziţionat instalaţii de irigat, pentru 800 mii ha în anul 2003, reprezentând 229% faţă de anul 2000.
• Suprafata pe care se aplica udari - de 5 ori mai mare ca in anul 2000
• amenajări desecari şi drenaj: 3,1 milioane ha
• combaterea eroziunii solului: 2,2 milioane ha
• lucrări pentru întreţinerea şi reabilitarea digurilor de la Dunăre pe 1181,1 km şi la râurile interioare pe 1081,7 km, baraje de atenuare a viiturilor si aparare impotriva inundatiilor pe 1,5 mil.ha.

• Reabilitarea amenajărilor de irigaţii 100.000 ha
• Dezvoltare instituţională a sistemului de irigatii
• Tehnologii pentru reducerea consumurilor de energie în amenajările interioare de irigaţii

• În perioada 2001-2004, cu sprijinul statului s-au achiziţionat peste 11 mii tractoare, peste 380 combine, peste 7400 semănători, peste 6300 instalaţii pentru irigat etc.,
• efortul bugetar: 6.200 miliarde lei

• anul 2000, 647,8 miliarde lei
• anul 2001, 643,4 miliarde lei
• anul 2002, 2106,1 miliarde lei
• anul 2003, 3382,6 miliarde lei
• anul 2004, 3521,8 miliarde lei.

• reglementarea pieţelor cerealelor tutunului, legumelor, pomiculturii, viticulturii, semintelor, creditul agricol   
• mentinerea sub control a evolutiilor pietelor agricole, prin masuri care au vizat evitarea creşterii preturilor la consumator pentru pâine, zahar, ulei, carne si produse din carne.

• Actiunea de retrocedare a proprietatilor forestiere in paralel cu asigurarea structurilor private de administrare a acestora
• au fost retrocedate circa 2 milioane ha
• au fost autorizate 68 structuri de administrare silvica (ocoale silvice), altele decat cele de stat

• Program de dezvoltare forestiera finantat pe perioada 2003-2007 cu 31,9 milioane USD, din care 25 milioane USD imprumut de la Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare

• Program de realizare a perdelelor de protectie in judetele din sudul tarii ce va fi realizat din anul 2004

• Programul National de Impadurire
• 2001-2004 au fost preluate 17 mii ha terenuri inapte pentru agricultura;
• in sudul tarii Romsilva a inceput cumpararea de terenuri agricole in vederea impaduririi.

I. Progrese legislative

•                Adoptarea Strategiei de Reformă a Sistemului Judiciar, prin HG nr. 1052/2003. Strategia de reformă a Sistemului Judiciar stabileşte obiectivele pentru modernizarea Justiţiei din România. Procesul de reformă este fundamentat pe o structură trilaterală, evidentă atât în elaborarea Strategiei cât şi în implementarea acesteia: asigurarea transparenţei, credibilităţii şi eficienţei Justiţiei.

•                Revizuirea Constituţiei , revizuire care a intrat în vigoare la 29 octombrie 2003, în urma unui referendum. Noile dispoziţii constituţionale răspund cerinţelor europeneprivind asigurarea independenţei justiţiei şi a judecătorilor.

•                Elaborarea şi adoptarea pachetului legislativ pentru reforma Justiţiei . Acesta cuprinde Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii , Legea nr. 304/2003 privind organizarea judiciară şi Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor . Aceste legi creează cadrul necesar unei justiţii independente, prevăzând transferul competenţelor ministrului justiţiei, referitoare în principal la cariera magistraţilor, către Consiliul Superior al Magistraturii, dar au fost abuziv modificate prin Legea nr. 247/2005, prin asumarea răspunderii guvernamentale, pentru ca la 6 luni textele modificate să fie din nou supuse unor modificări.

•                Progrese realizate în domeniul dreptului penal.

•  adoptarea unui nou Cod penal (Legea nr. 301/2004) , care trebuia să intre în vigoare la un an de la publicare, respectiv în iulie 2005. Acesta introduce elemente novatoare, respectiv redefinirea conceptului de infracţiune, dispoziţii noi privind individualizarea pedepsei, prevederi privind responsabilitatea penală a persoanelor juridice, introduce dispoziţii care consolidează libertatea de expresie (insulta nu mai este considerată o infracţiunea, pedeapsa cu închisoare pentru calomnie a fost eliminată) etc. Cu toate că, în iunie 2004, Codul Penal a fost adoptat cu vot majoritar de către Parlamentul României, prin OUG nr. 58/23 iunie 2005 a fost amânată intrarea în vigoare a acestuia până la data de 1 septembrie 2006.
•  adoptarea Legii nr. 299/2004 privind răspunderea penală a persoanelor juridice pentru infracţiunile de falsificare de monede sau de alte valori; adoptarea Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal; adoptarea Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor.
•  a fost modificat în mod substanţial Codul de Procedură penală prin OUG 72/2004, Legea nr. 480/2004 şi Legea nr. 576/2004.

•                În domeniul cooperării judiciare internaţională au fost înregistrate schimbări pentru a se asigura de manieră optimă accesul cetăţenilor români la spaţiul european de justiţie. Prin adoptarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală , în vigoare începând cu 29 august 2004, s-au transpus dispoziţiile noii legislaţii UE în domeniu (această lege prevede proceduri simplificate privind extrădarea, transpune Decizia cadru a Consiliului UE privind mandatul de arest european etc.)

•                Progrese legislative în domeniul civil şi comercial :

•  Ordonanţa de urgenţă nr. 58/2003 pentru modificarea Codului de Procedură Civilă a vizat garantarea principiului stabilităţii juridice prin eliminarea recursului în anulare şi unificarea jurisprudenţei (a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 195/2004 care a vizat în principal degrevarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie); 
•  Legea nr. 149/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului şi a altor acte normative cu incidenţă asupra acestei proceduri; 
•  Proiectul noului Cod civil a fost adoptat de către Senat şi a fost înaintat la Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor pentru raport, din păcate de la 1 ianuarie 2005 Ministerul Justiţiei a blocat dezbaterile în comisie.
•  Prin Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei a fost creat cadrul general pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, prin instituirea unor măsuri speciale, de drept substanţial şi procedural în privinţa conflictului de interese şi incompatibilităţilor. Prin Proiectul de legea pentru modificarea şi completarea legii nr. 161/2003, adoptat de Camera Deputaţilor în anul 2004, a fost înfiinţat Consiliul Naţional de Integritate, organism autonom, cu personalitate juridică, supus controlului Parlamentului. Acest proiect de lege a fost redactat de Ministerul Justiţiei cu participarea Asociaţiei Române de Transparenţă(TI).

II. Eforturi de implementare 
1. A fost elaborat şi adoptat prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 2842/C/3.10.2003 - Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei . Planul a fost completat şi actualizat în aprilie 2004 , pentru a reflecta evoluţiile intervenite de la data adoptării sale, precum şi detalierea unora dintre masurile din cuprinsul acestuia.
După adoptarea pachetului legislativ, au fost elaborate planuri de implementare pentru cele trei legi . Cele trei planuri au fost aprobate printr-un Protocol încheiat între CSM, ICCJ şi Ministerul Public la data de 7 iulie 2004 . Planurile de implementare detaliază obiectivele cuprinse în Strategia de reformă a sistemului judiciar, identificând măsurile concrete, acţiunile, calendarul şi resursele financiare necesare pentru aplicarea celor trei legi.
2. Consolidarea Consiliului Superior al Magistraturii implementarea Legii privind CSM

•                A fost elaborată şi adoptată legislaţia secundară (14 Regulamente).

•                A fost inaugurat noul sediu al CSM, la 22 iunie 2004. Clădirea este complet funcţională şi utilată cu echipamentele IT necesare, conectate la reţeaua WAN a sistemului judiciar.

•                La data de 29 septembrie 2004, a fost semnat Protocolul de preluare a atribuţiilor ce revin în sarcina Consiliului Superior al Magistraturii din sarcina Ministerului Justiţiei (privind în principal atribuţiile cu privire la cariera magistraţilor).

3. Consolidarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

•                Implementarea Legii nr.195/2004 de aprobare a O.U.G. nr.58/2003 (care stabilea că toate recursurile urmau să fie judecate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) , a condus, într-o mare măsură, la normalizarea activităţii Înaltei Curţi de Casaţie, sub aspectul unei practici unitare.

•                Au fost ocupate o parte din posturile vacante (106 posturi ocupate în prezent)

•                A fost adoptat şi publicat în Monitorul Oficial ( Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 25 septembrie 2004 ) Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

4. Asigurarea accesului la justiţie

•                În anul 2004 a fost alocată suma de 81 miliarde lei (aprox. 1,9 MEuro) pentru asigurarea a sistenţei judiciare gratuite şi din oficiu , inclusiv pentru garantarea dreptului minorităţilor naţionale de a se exprima în limba maternă în faţa instanţelor , beneficiind de servicii de interpretare gratuită

5. Înfiinţarea instanţelor specializate

•                Pentru implementarea dispoziţiilor legii de organizare judiciară referitoare la instanţele specializate, a fost decisă înfiinţarea în 2004 a unui tribunal pentru minori şi familie şi a trei tribunale comerciale. Două tribunale comerciale specializate au fost deja inaugurate la Piteşti şi Cluj, urmând ca celelalte să fie înfiinţate în cursul anului 2005.

•                A fost elaborat un Plan pentru înfiinţarea tribunalelor specializate, care cuprindea informaţii referitoare la personalul necesar, sedii, dotări cu mobilier şi echipamente IT, costurile şi resursele financiare

6. Infrastructura

•                Au fost făcute eforturi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale magistraţilor şi pentru dotarea instanţelor cu echipamentul IT necesar

•                2001-2004 3 MEuro pentru achiziţionare echipament de birou

•                2004 13 MEuro pentru renovarea a 8 instanţe şi finalizarea a 3 noi instanţe

7. Informatizarea sistemului judiciar

•                A fost implementat Sistemului de Management Integrat al Dosarelor (SMID),care funcţionează în cca 50% din instanţe şi parchete..

•                Reţeaua de comunicare WAN a fost instalată şi funcţionează în MJ, noul sediu al CSM-ului, toate curţile de apel, cele 41 de tribunale, 41 de judecătorii, 4 birouri de carte funciară, DGP şi la toate penitenciarele

•                Numărul posturilor experţilor IT în cadrul sistemului judiciar a crescut cu 233

8. Distribuirea aleatorie a cauzelor

•                Prin ordinul ministrului justiţiei a fost aprobat Regulamentul privind distribuirea aleatorie a cauzelor în cadrul judecătoriilor, tribunalelor şi curţilor de apel. Ordinul a fost emis pentru a creşte transparenţa actului de justiţie. În acest sens au fost deja asigurate pentru 2004 fonduri în valoare de 13 miliarde de lei (aprox. 317,000Euro) de la bugetul de stat.

•                În anul 2004, repartizarea aleatorie informatizată a dosarelor s-a realizat în cele 15 Curţi de Apel, în 34 de tribunale şi 108 judecătorii; pentru restul instanţelor se aplică distribuirea dosarelor pe baza criteriului alfabetic. Până la sfârşitul anului 2004, în urma definitivării procedurilor de achiziţionare a tehnicii necesare, sistemul informatic urmează să fie disponibil la toate instanţele.

9. Resurse umane

•                Numărul personalului din sistemului judiciar a crescut cu 1626 de posturi (judecători, personal auxiliar de specialitate, funcţionari publici). În urma desfăşurării concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante de judecător au fost ocupate 153 de posturi de judecător . De asemenea, absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii, promoţia 2004, au fost repartizaţi la judecătoriile pentru care si-au formulat opţiunile.

•                Proiectul Legii privind statutul personalului auxiliar de la instanţe şi parchetele de pe lângă acestea a fost adoptat de Comisia Juridică a Senatului la data de 5.10.2004.

•                Statutul funcţionarilor publici din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor a fost aprobat prin Legea nr. 293/2004.

10. Pregătirea personalului

•                A demarat procesul de reformă al Institutului Naţional al Magistraturii (INM) şi al Centrului pentru Pregătirea şi al Şcolii Naţionale pentru Grefieri.

•                Institutul Naţional al Magistraturii a elaborat noi strategii pentru formarea iniţială şi continuă a magistraţilor şi pentru formarea formatorilor.

•                Prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 1665/25 iunie 2004, au fost stabilite criteriile pentru nominalizarea personalului instanţelor judecătoreşti, al parchetelor, al Ministerului Justiţiei şi al instituţiilor din subordinea acestuia care să participe la cursuri de formare profesională continuă, seminarii, conferinţe în străinătate.

•                S-a derulat Programul PHARE Continuarea asistenţei pentru INM şi CPPGCPAS, realizat în colaborare cu parteneri olandezi

11. Îmbunătăţirea cooperării judiciare internaţionale.

•                a fost organizată reţeaua română privind asistenţa judiciară în materie penală(prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr.947/C/2004)

•                a fost înfiinţată Reţeaua română privind asistenţa judiciară în materie civilă şi comercială (prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr.947/C/2004) .

•                a fost înfiinţată Reţeaua judecătorilor specializaţi în soluţionarea cauzelor privind traficul de fiinţe umane (prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 1806 din 2 iulie 2004)

III. Măsuri privind lupta împotriva corupţiei

•                Măsuri legislative dezvoltate în cadrul Strategiei Naţionale Anticorupţie 2001 - 2004

•                cadrul legislativ intern a fost armonizat cu acquis-ul comunitar şi cu instrumentele internaţionale în domeniu,

•                modificarea în 2003 a legislaţiei penale în vederea incriminării tuturor formelor de corupţie activă şi pasivă, protejării intereselor financiare a Comunităţilor Europene, incriminarea infracţiunilor prevăzute în Convenţia OECD privind corupţia funcţionarilor publici în tranzacţiile financiare internaţionale etc.

•                reglementarea conflictului de interese şi stabilirea unor noi incompatibilităţi în exercitarea funcţiei publice, extinderea obligaţiei de a face declaraţii de avere asupra membrilor de familie,

•                în cursul anului 2004 au fost adoptate o serie de acte normative ce vizează combaterea corupţiei (Legea privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, ratificarea Protocolului adiţional la Convenţia Consiliului Europei privind corupţia în materie penală, adoptarea noului Cod Penal etc.).

•                6 alte proiecte de lege au fost elaborate împreună cu Transparency International, având drept scop consolidarea cadrului legal în domeniul combaterii corupţiei, în prezent în dezbaterea Parlamentului:

◦                                  Proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei ( pentru creşterea eficienţei prevederilor legale privind conflictul de interese şi incompatibilităţile),

◦                                  Proiect de lege privind protecţia personalului din autorităţile şi instituţiile publice care semnalează încălcări ale legii ( pentru asigurarea protecţiei persoanelor care notifică încălcările legii, acţionând cu bună credinţă ),

◦                                  Proiect de lege pentru aprobarea Codului de conduită al personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice ( pentru stabilirea unor reguli stricte şi clare de conduită a personalului ),

◦                                  Proiect de lege pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală ( pentru asigurarea transparenţei urmăririi penale ),

◦                                  Proiect de lege privind modificarea şi completarea Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie ( pentru extinderea sferei infracţiunilor de corupţie ),

◦                                  Proiect de lege privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Integrităţii (organ independent cu personalitate juridică, competent în investigarea şi controlul averilor, conflictului de interese şi incompatibilităţilor)

•                participarea la structurile internaţionale şi regionale de combatere a corupţiei(membru fondator al GRECO; din aprilie 2004 România a deţinut Preşedinţia în exerciţiu a SEECP, semnarea memorandului de cooperare privind proiectul pilot cu OECD),

•                efectuarea de rapoarte săptămânale de monitorizare a implementării Strategiei 2001 2004,

•                stabilirea unui sistem de evaluare şi monitorizare coordonat de ministerul Justiţiei -baza de date RISP, care oferă imaginea concretă şi corectă a implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie,

•                realizarea de chestionare de integritate adresate procurorilor, judecătorilor, notarilor, avocaţilor, personalului auxiliar şi executărilor judecătoreşti,

dezvoltarea de parteneriate cu societate civilă şi mediul de afaceri, iniţierea de campanii de conştientizarea a populaţiei.

În urma parcurgerii a 5 cicluri ale Programului Naţional de Aderare la NATO, reforma militară a atins un nivel avansat, fiind aşezată în parametri clar definiţi, începând cu definirea noilor misiuni ale forţelor armate şi până la adaptarea structurii de forţe pentru a răspunde noilor riscuri şi ameninţări la adresa securităţii.

Obiectivul României de aderare la Alianţa Nord-Atlantică a fost atins prin invitarea ţării noastre la Summit-ul NATO de la Praga, în toamna anului 2002, devenind stat membru NATO la 29 martie 2004.

România a participat pentru prima oară la summit-ul Alianţei de la Istanbul ca stat membru şi a fost implicată direct în definirea viitoarei agende politico-strategice a NATO. Priorităţile majore pe această linie au vizat dezvoltarea propunerilor şi a contribuţiei României la transformarea Alianţei, noile capacităţi militare şi revizuirea proceselor de planificare a forţelor la nivelul NATO.

A fost respectat – până în 2004 -  angajamentul politic asumat de Guvern în sensul susţinerii alocării de fonduri care au reprezentat 2,38% din PIB pentru apărare.

Armata României a intrat într-o nouă etapă de transformare, destinată creării unei forţe flexibile şi expediţionare, capabile să-şi asume responsabilităţi sporite în apărarea colectivă, managementul crizelor şi operaţiunile de combatere a terorismului. A fost dezvoltat un nou set de misiuni şi cerinţe pentru armată, inclus într-o directivă ministerială care încorporează responsabilităţile de securitate asumate de România ca membru NATO. Aceste misiuni formează, în prezent, baza pentru procesul de revizuire fundamentală a forţelor armate care a început în 2003. 

Noua structură de forţe, la un nivel maxim de 90 000 de militari şi civili, se bazează pe o viziune focalizată pe creşterea capacităţilor de reacţie rapidă, dislocabile şi sustenabile în teatre de operaţii, corespunzătoare obiectivului major de îmbunătăţire a contribuţiei militare la întreaga gamă de operaţiuni a NATO. Este prevăzută creşterea graduală a pachetului de forţe oferit la NATO până la nivelul unei divizii-cadru în 2009. 

Rolul expediţionar al forţelor armate necesită personal profesionist capabil să îndeplinească activităţi cu un înalt grad de specializare. În acest context, în 2003, a fost luată decizia privind profesionalizarea completă a forţelor până în 2007.

Contribuţia la operaţiunile NATO în Balcani a crescut cu mai mult de 100% şi s-a diversificat substanţial (la nivel de informaţii, poliţie militară, jandarmi). România are în prezent aproximativ 1500 de militari dislocaţi în Balcani, Afganistan şi Irak. În 2002, pentru prima oară, România a fost capabilă să ofere infrastructura sa pentru rotirea trupelor aliate dislocate în regiune (forţele americane au fost rotite prin portul Constanţa). 

S-a trecut la concretizarea unor noi abordări în domeniul politicii de apărare a României, corespunzătoare noului profil strategic, prin dezvoltarea componentei diplomaţiei apărării. În acest sens, consolidarea programelor de asistenţă oferită partenerilor prin diferite activităţi bi şi multilaterale a marcat trecerea de la statutul României de asistat de către membrii NATO la acela de sponsor pentru alte state. 

În iunie 2001 a început şi implementarea unui nou sistem de gestionare a carierei militare, numai în acel an 5000 de ofiţeri părăsind sistemul (inclusiv 44 de generali). Profesionalizarea armatei angrenează diminuarea personalului militar şi închiderea unor baze, de aceea am acordat o atenţie prioritară programelor de reconversie şi protecţie socială. Creşterile salariale au inclus indexarea numai în 2004 cu 6% a soldelor şi salariilor, aplicabilă la nivelul întregului sector bugetar, dar şi creşterea valorii de referinţă sectorială cu circa 20%.

În semestrul I/2004, au fost realizaţi paşi importanţi în perfecţionarea sistemului de planificare a apărării. Carta albă a securităţii şi apărării naţionale a Guvernului a fost aprobată de Parlamentul României.

Au fost pornite programe de înzestrare vizând dezvoltarea capabilităţii de supraveghere şi avertizare timpurie, dar şi modernizarea echipamentelor de luptă sau achiziţionarea de echipamente noi pentru categoriile de forţe ale armatei.

Un alt proces major l-a constituit dezvoltarea pe baze noi a parteneriatului cu SUA şi evaluarea implicaţiilor strategice ale dislocării bazelor SUA în România. Astfel, la începutul anului 2004, au avut loc convorbiri detaliate cu partenerii americani privind dislocarea de baze militare SUA în România şi definirea cerinţelor şi implicaţiilor politico-militare, juridice şi financiare.

Întreaga activitate a structurilor de ordine publică s-a desfăşurat concomitent cu derularea procesului de reformă şi modernizare a M.A.I., urmărindu-se atingerea obiectivelor stabilite prin Programul de Guvernare :

•                Perfecţionarea legislaţiei specifice

•                Reconstrucţia sistemului instituţional de ordine publică

•                Descentralizarea deciziei, a responsabilităţilor şi alocării resurselor

•                Eficientizarea colaborării cu autorităţile din sistemul de apărare, siguranţă naţională şi justiţie precum şi cu societatea civilă

•                Impunerea unui comportament modern şi eficient de muncă lucrătorului din M.A.I. precum şi continuarea şi dezvoltarea relaţiilor cu instituţiile similare din străinătate

În planul construcţiei şi reformei instituţionale

•                Poliţia Română a fost reorganizată integral - crearea de noi structuri cu atribuţii pentru combaterea spălării banilor, infracţiunilor informatice, jocurilor de noroc, traficului de fiinţe umane şi organe, infracţiunilor contra patrimoniului etc.

•                Jandarmeria Română a fost restructurată pentru creşterea competenţelor în domeniul ordinii publice

•                Poliţia de Frontieră Română a fost reorganizată - pentru a crea condiţiile securizării frontierei de stat potrivit angajamentelor asumate de România în procesul de integrare europeană

•                S-a înfiinţat Autoritatea Teritorială de Ordine Publică, organism cu rol consultativ, a cărui activitate se desfăşoară în interesul comunităţii, în sensul atât al unui control al forţelor de ordine publică, dar şi a unei colaborări mai strânse cu beneficiarii serviciilor acestora.

•                Demilitarizarea Aparatului Central al M.A.I. şi structurile subordonate acestuia, corespunzător prevederilor OUG nr.179/2002.

•                Demilitarizarea Poliţiei Române şi a principalelor sale componente, urmând ca Jandarmeria Română să rămână singura componentă a M.A.I. organizată pe principii militare.

•                A fost înfiinţată Agenţia Naţională Antidrog, în scopul asigurării coordonării unitate, pe baza unei strategii naţionale, a luptei împotriva traficului şi consumului de droguri.

•                A fost înfiinţată Autoritatea pentru străini, pentru gestionarea evidenţei străinilor şi combaterea şederii ilegale a acestora pe teritoriul României.

•                Constituirea Sistemului Naţional Unic pentru apeluri de urgenţă 112.

•                A fost înfiinţat şi operaţionalizat Oficiul Naţional pentru Protecţia Martorului.

•                A fost înfiinţată Poliţia comunitară şi funcţionează experimental la nivelul întregii ţări Poliţia de proximitate.

•                A fost creat cadrul organizatoric şi operaţional pentru înfiinţarea, până la sfârşitul acestui an a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

•                Prin reorganizarea Direcţiei Generale de Evidenţa Informatizată a Persoanei s-au creat noi structuri organizatorice, astfel : Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor, Direcţia Generală de Paşapoarte, Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor şi Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor.

•                Procesul de securizare a frontierei de stat a României s-a accelerat:

•                S-a obţinut ridicarea obligativităţii vizelor pentru cetăţenii români care călătoresc în spaţiul Schengen;

•                S-a realizat legislaţia de bază referitoare la frontiera de stat;

•                S-a finalizat procesul de profesionalizare a personalului Poliţiei de Frontieră;

•                A fost introdus noul paşaport prevăzut cu multiple elemente multiple de securizare;

•                Au fost iniţiate măsurile privind amenajarea fluxurilor în punctele de trecere la standardele U.E.

În plan operaţional

•                În premieră, principalele misiuni ale structurilor de ordine publică din M.A.I. au fost transpuse în 9 programe prioritare de acţiune a căror aplicare a condus la menţinerea trendului descendent al infracţionalităţii.

•                A fost elaborată şi implementată Concepţia de asigurare a ordinii publice şi creşterea gradului de siguranţă a cetăţeanului.

•                Migrarea fenomenului infracţional către mediul rural a impus întărirea sistemului de menţinere a ordinii publice şi în aceste zone prin înfiinţarea şi operaţionalizarea posturilor şi secţiilor de jandarmi.

•                S-a acţionat pentru creşterea ponderii acţiunilor de prevenire a criminalităţii.

•                O preocupare constantă a constituit-o prevenirea şi descoperirea actelor de corupţie fiind dispuse măsuri ferme pentru sancţionarea celor vinovaţi.

•                Au fost iniţiate şi derulate parteneriate cu comunitatea în scopul prevenirii şi diminuării fenomenului infracţional.

•                Volumul criminalităţii (numărul de infracţiuni la 100.000 de locuitori) a scăzut constant începând cu 2001, fiind înregistrate următoarele valori ale acesteia : 1516 în 2001, 1390 în 2002, 1270 în 2003

•                În planul cooperării internaţionale

•                S-au realizat noi instrumente juridice în domeniile combaterii crimei organizate, migraţiei ilegale, terorismului şi traficului de droguri.

•                S-au încheiat noi acorduri şi protocoale cu statele vecine, statele membru UE sau partenere pe domeniile aflate în competenţă.

A fost creată şi dezvoltată o reţea a ataşaţilor de afaceri interne şi a ofiţerilor de legătură şi s-au desfăşurat acţiuni operative comune pentru combaterea fenomenului infracţional şi a criminalităţii organizate internaţionale.

Perioada 2001- 2004 a consacrat creşterea vizibilităţii României în arena mondială şi a influenţei sale în raporturile cu marii actori, modernizarea colaborării dintre instituţiile statului şi comunităţile româneşti de pretutindeni, fixarea imaginii României în lume pe coordonatele ei obiective, atragerea investiţiilor străine şi impunerea specificului românesc prin domeniile lui de marcă au structurat şi un nou ethos al profesiunii diplomatice.

Ţintele strategice cu valoare centrală şi prioritară pentru ţara noastră, respectiv ancorarea solidă în structurile euro-atlantice şi consolidarea statutului României în sistemul mondial, au devenit, în această etapă, reuşite naţionale evidente, cuantificabile, recunoscute ca atare atât la nivelul organismelor şi organizaţiilor internaţionale, cât şi în dialogul bilateral.

Reconfigurarea alianţelor de securitate a avut ca scop poziţionarea avantajoasă în sistemul global, prin asumarea unor roluri importante în structurile internaţionale şi regionale. Relaţiile de parteneriat şi programele de cooperare cu ţările membre NATO şi UE au căpătat consistenţă, conţinut valoric şi relevanţă, constituind azi repere structurale ale noului profil strategic al României. 



1. Imbunatatirea colectarii veniturilor si un management bugetar mai performant au contribuit la finantarea de programe sectoriale suplimentare in conditiile unei consolidarii bugetare continue.

In perioada 2001-2004, a fost posibila finantarea proiectelor sectoriale suplimentare, chiar in conditiile reducerii deficitului bugetar ca procent in PIB (de la 4% din PIB deficit bugetar in 2000 la 1.6% in 2004).

Acest fapt s-a datorat si imbunatatirii colectarii veniturilor si a unui management bugetar mai performant.
Colectarea mai buna a veniturilor a fost posibila datorita reformei administratiei fiscale. Crearea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala cu scopul administrarii unificate a procedurilor de control si colectare a impozitelor si contributiilor sociale a reprezentat un punct central al acestei reforme, asigurându-se:

•                Introducerea administrării  distincte a contribuabililor mari in vederea cresterii eficientei administrarii, monitorizarii si asistarii fiscale;

•                Perfectionarea evidenţei contribuabililor prin atasarea in cadrul registrului contribuabilor a informatiilor referitoare la obligatiile fiscale declarative si de plata;

•                Îmbunatăţirea transparenţei in domeniu; s-au facut eforturi in vederea reducerii hazardului moral in acumularea de noi arierate prin publicarea listei contribuabililor mari, precum si a celor mici si mijlocii, care inregistrau obligatii restante la buget, cuantumul acestora, precum si modalitatea de colectare;

•                Luarea de masuri în vederea reducerii arieratelor, cu rezultate bune in domeniul societatilor de stat; s-au stabilit programe mai ferme de limitare a acumularii de noi arierate si reducere a stocului existent in domeniul companiilor private, inclusiv prin executare silita si declarari de faliment;

•                In vederea prevenirii si combaterii evaziunii fiscale, intrarea în vigoare a legislatiei privind organizarea si functionarea cazierului fiscal;

•                Stabilirea de masuri care sa asigure cresterea gradului de conformare voluntara a contribuabililor la plata taxelor si impozitelor ca urmare a simplificarii procedurilor, introducerii mijloacelor electronice de declaratie si plata, reducerii timpului necesar anumitor operatiuni ale administratiilor fiscale etc.

Imbunatatirea managementului bugetar a constat in:

•                Continuarea si perfectionarea sistemului de programare bugetara prin alocarea fondurilor publice pe baza de programe; reforma bugetara s-a bazat, intre altele, pe cadrul legislativ implementat in anul 2003 prin Legea Finantelor Publice;

•                Îmbunatatirea sistemul de monitorizare si control ale resurselor publice, a fost armonizat cadrul legislativ in domeniul controlului financiar; a fost stabilit cadrul legislativ in domeniul auditului public intern si s-a elaborat cadrul metodologic si procedural de desfasurare a activitatii de audit intern aliniat la standardele europene

•                Un management de datorie publica mai performant: cheltuielile totale cu dobanzile au scazut de la 4.8% din PIB in 2000 la 2.1% din PIB in 2004, permitand eliberarea de resurse publice pentru finantarea de programe sectoriale;

•                Ca urmare a masurilor de extindere a curbei de maturitate a instrumentelor de finantare si refinantare a datoriei publice interne si reflectand procesul dezinflationist, au scazut cheltuielile aferente datoriei publice interne, iar rata medie de dobanda aferenta titlurilor de stat a scazut de la 62% in 2000 la 18.6% in 2004;

•                Datoria publica externa s-a redus de la 22.6% din PIB in 2000 la 19.6% in 2004. Guvernul, prin Ministerul Finantelor Publice, a lansat cu succes noi emisiuni de euro-obligatiuni pe piata externa de capital, destinate finantarii deficitului bugetar, obtinand extinderea scadentelor pana la 10 ani si reducerea ratei dobanzii de la 11.5% la 5.75%;

•                In domeniul trezoreriei statului, a fost infiintat Programul “Conectare la TransFonD”, grup central de lucru cu responsabilitatea de asigura conectarea trezoreriei statului la Sistemul electronic de plati administrat de Banca Nationala a Romaniei (TransFonD).

2. Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri prin cresterea transparentei si claritatii legislatiei si procedurilor fiscale, precum si imbunatatirea dialogului cu partenerii sociali.

Potrivit Planului de actiune pe anul 2003 pentru dezvoltarea mediului de afaceri in Romania, a fost introdus Codul Fiscal in care au fost concentrate toate reglementarile fiscale. Obiectivul fundamental al elaborarii Codului Fiscal a vizat, pe de o parte, asigurarea unui cadru unitar, stabil, coerent si clar al reglementarilor fiscale, iar pe de alta parte, armonizarea legislatiei fiscale cu acquis-ul comunitar si cu acordurile fiscale internationale la care Romania este parte. 

Codul de Procedura Fiscala a reprezentat unul din obiectivele de baza ale programului german de asistenta “Reforma fiscala in Romania”, contribuindu-se astfel la elaborarea unor proceduri unitare privind administrarea taxelor si impozitelor.

De asemenea, tot in vederea sprijinirii mediului de afaceri, s-a continuat reforma sistemului contabil romanesc. Astfel, prin Ordin semnat in 2001, au fost aprobate reglementarile contabile armonizate cu Directiva a-IV-a a CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate, iar de la 1 ianuarie 2003, se aplica Reglementarile contabile simplificate armonizate cu Directivele Europeneinceput aplicarea au fost aplicate incepand cu 2003, Reglementarile contabile simplificate armonizate cu Directivele Europene.

Dialogul cu partenerii sociali asupra proiectelor de acte normative elaborate de Ministerul Finantelor Publice a fost imbunatatit si au fost implicati activ reprezentanti ai mediului de afaceri, inclusiv investitori straini, reprezentanti ai confederatiilor sindicale si patronale in vederea crearii unui sistem fiscal transparent, predictibil si nediscriminatoriu.

3. Avansarea in procesul de armonizare legislativa cu acquis-ul comunitar: Inchiderea provizorie a capitolelor de negociere cu Uniunea Europeana la care Ministerul Finantelor Publice a fost integrator
In perioada 2001-2004, s-a intensificat activitatea de armonizare a legislatiei romanesti cu acquis-ul comunitar si de implementare a legislatiei aferente capitolelor de negocieri.

De asemenea, au fost inchise provizoriu toate cele 6 capitole de negocieri pentru care Ministerul Finantelor Publice este integrator: Capitolul nr. 3 “Libera circulatie a serviciilor” (septembrie 2004); Capitolul nr. 4 “Libera circulatie a capitalurilor”- (aprilie 2003); Capitolul nr. 10 “Impozitarea” (iunie 2003); Capitolul nr. 11 “Uniunea Economica si Monetara” (iunie 2002), Capitolul nr. 28 “Control financiar” (octombrie 2003); Capitolul nr. 29 “Prevederi financiare si bugetare” (iunie 2004).

In plus, in calitate de coordonator national al asistentei financiare nerambursabile, incepand cu anul 2004, Ministerul Finantelor Publice a asigurat promovarea acelor proiecte care corespund prioritatilor nationale in procesul de pregatire a aderarii.

4. Intensificarea eforturilor de imbunatatire a serviciilor adresate cetatenilor si agentilor economici: 
In privinta relatiilor dintre administratia fiscala si contribuabili, s-a inregistrat o reorientare a fiscului catre contribuabili, pentru care s-au pus la dispozitie atat compartimente specializate in asistenta, cat si o serie de servicii noi, cum ar fi: programe informatice de completare a declaratiilor, sistemul de transmitere prin posta a declaratiilor de venit global, informatiile oferite prin pagina de internet a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala etc. Astfel:

•                A fost generalizat sistemul de depunere a declaratiilor fiscale in format electronic pentru persoane juridice;

•                Ministerul Finantelor Publice a participat, alaturi de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, la crearea Sistemului Electronic National pentru dezvoltarea sistemului de depunere “on-line” a declaratiilor fiscale, aceasta metoda fiind introdusa pentru contribuabilii mari;

•                Administrarea distincta a marilor contribuabili a permis imbunatatirea asistarii fiscale pentru aceasta categorie;

•                A fost unificat sistemul declarativ pentru contributiile sociale, datorate de angajator, cu cel privind impozitele si taxele datorate la bugetul de stat;

•                A fost imbunatatita metodologia care sta la baza asistarii contribuabililor la nivelul directiei specializate din cadrul Ministerului Finanatelor Publice si a unitatilor operative din teritoriu;

S-a initiat proiectul de administrare a impozitelor si taxelor bazat pe declararea si plata simultana a obligatiilor prin utilizarea formularului “Declaratie – ordin de plata privind obligatiile la bugetul general consolidat”, care va fi introdus in circuitul documentelor de decontare bancara dupa acceptarea de catre Banca Nationala a Romaniei.

La data de 9 decembrie 2003 a fost încheiat Capitolul 9 Politica în domeniul transporturilor, într-un timp foarte scurt, având în vedere că negocierile de aderare pentru Capitolul 9 au început la data de 12.06.2001. 

Transport rutier

•                Au fost reabilitaţi 3.200 de kilometri de drumuri naţionale.

•                Au fost construiţi 100 de kilometri noi de autostradă; în anul 2001 a fost elaborată pentru prima oară strategia de construcţie de autostrăzi în România.

•                MTCT a demarat un program de construire şi reabilitare a variantelor de ocolire a 22 de oraşe de pe coridoarele de transport IV şi IX. Au început lucrările la Sibiu (profil de autostradă), Piteşti (profil de autostradă), Timişoara, Craiova şi Constanţa.

•                Prin programele de pietruire şi fondurile alocate pentru alte programe au fost realizaţi peste 2000 de km de drumuri comunale.

•                Parcul auto de transport marfă a avut o creştere mai mult decât semnificativă: de la 1000 de camioane în 2001 la 5800 în 2004.

  
Transport feroviar

Infrastructură feroviară

•                Pentru prima oară după 1990 a fost modernizat un tronson de cale ferată: Bucureşti-Câmpina, în lungime de 92 de kilometri.

•                La tronsonul Râmnicu Vâlcea-Vâlcele au fost reluate lucrările, urmând a fi finalizate în 2007.

•                A fost demarat programul de aducere a 21 de staţii la nivel de eurostaţii. Finalizate şi în execuţie: Tulcea, Alba Iulia, Iaşi, Galaţi, Drobeta Turnu Severin, Ploiesti Sud, Suceava, Focşani, Feteşti, Arad, Sighişoara.

Transport feroviar de călători

•                A fost modernizat parcul de vagoane transport călători: achiziţionate 58 rame Desiro (Săgeata Albastră) şi reabilitate 40 de automotoare, achiziţie 6 vagoane noi, reconstrucţie şi modernizare 73 vagoane de dormit, reconstrucţie integrală în România a 100 de vagoane clasa I cu aer condiţionat, clasa a II-a Bar bistro, ce pot atinge viteza de 160 km la oră. Prin programul de modernizare locomotive transport călători au fost modernizate 9 locomotive Diesel electrice, 18 locomotive Diesel hidraulice.

Transportul feroviar de marfă

•                S-au modernizat peste 2500 de vagoane de marfă din emisiuni de eurobonduri şi s-au achiziţionat 160 de vagoane specializate pentru transport tiruri - RO-LA. Acest serviciu a fost deschis.

Transportul urban cu metroul

•                S-au achiziţionat 18 trenuri noi Bombardier pentru magistrala II Pipera IMGB.

•                S-au derulat lucrări pentru terminarea şi punerea în siguranţă a tronsonului 1 Mai Zarea, cu darea în funcţiune a staţiilor Pajura şi Zarea. S-au derulat, de asemenea, lucrările pentru terminarea şi punerea în siguranţă a lucrărilor subterane aferente racordului 1 Nicolae Grigorescu Linia de Centură şi darea în funcţiune a staţiilor Nicolae Grigorescu, 1 Decembrie şi Policolor.

  
Transport aerian 
TAROM

•                La sfârşitul anului 2000, TAROM avea pierderi de 62 milioane dolari. Începând cu 2005 compania putea înregistra pentru prima oară profit.

•                A fost modernizată flota prin achiziţionarea a 4 aeronave Boeing 737-700 şi s-a încheiat contractul cu Airbus pentru achiziţionarea a încă 4 aeronave.

•                În 2003 TAROM Tehnic a obţinut autorizaţia de la Administraţia Federală a Aviaţiei din SUA (FAA) pentru a executa lucrări complexe la aeronavele Boeing 737. TAROM Tehnic e angajat contractual pe următorii 10 ani.

ROMATSA

•                Regia Autonomă Romatsa, prin finalizarea primei etape a procesului de modernizare, a devenit lider zonal în activitatea de control al traficului aerian.

Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti

•                A fost dat în folosinţă terminalul sosiri externe şi zboruri interne la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, terminal la standard european şi parcarea supraetajata. S-au efectuat lucrări de modernizare la: clădirea administrativă, clădirea multifuncţională, hangar echipamente aeroportuare, extindere suprafeţe de mişcare. În vederea sporirii gradului de securitate a aeroportului s-a realizat sistemul perimetral de securitate 15 mil. EURO.

  
Transport naval 
Portul Constanţa 
S-au realizat:

•                Terminalul de containere din Portul Constanţa (care a condus la mărirea capacităţii de operare a mărfurilor),

•                lucrări la Digul de Nord şi Sud,

•                sistemul de management privind traficul navelor.

Au început lucrările la

•                ecologizarea portului,

•                terminalul de pasageri,

•                centrala eoliană şi terminalul de barje.

Canale navigabile

•                În perioada 2001-2004 traficul extern pe canalele navigabile s-a dublat.

•                Una dintre principalele probleme cu care s-a confruntat Guvernul României la preluarea mandatului în anul 2001 a fost faptul că România apărea pe lista neagră a Memorandumului de la Paris cu o rată de detenţie a navelor sub pavilion român de cca 30% pe an. Cu eforturi deosebite s-a reuşit scăderea acestui procent îngrijorător la sub 6 la sută.

•                A fost semnat contractul pentru ranfluarea epavei Rostock. Lucrările efective vor începe până la sfârşitul anului şi se vor finaliza în primăvara 2005.

Construcţii şi amenajarea teritoriului 
Locuinţe pentru tineri

•                Au fost finalizate sau se aflau la sfârşitul anului 2004 în diferite faze de execuţie peste 32.000 de locuinţe.

Credit ipotecar

•                S-a lansat creditul ipotecar care a fost apoi preluat de piaţa liberă. Până la sfârştiul anului 2004 au fost finalizate 2000.

Locuinţe sociale

•                Au fost finalizate sau se află în diferite stadii de execuţie peste 6500 de locuinţe sociale.

Săli de sport

•                S-au realizat peste 400 de săli de sport.

Reabilitarea fondului locativ

•                Au fost consolidate sau se aflau în diferite faze de execuţie 16 clădiri

Alimentare cu apă la sate

•                Au fost realizate sisteme de alimentare cu apă la sate pentru 500 de localităţi.

Mari proiecte

•                A fost lansat proiectul Centrul Dâmboviţa pe amplasamentul fostei Case Radio care urma să fie realizat în parteneriat public-privat. Centrul Dâmboviţa urma să găzduiască un hotel de lux cu 300 de camere, săli de conferinţă, restaurante, magazine, un complex rezidenţial cu aproape 200 de apartamente, un complex de birouri, galerii comerciale (supermarket, săli de cinema, bowling, restaurante), iar pe terenul viran din zonă se puteau realiza un spital şi o parcare.

•                S-au început lucrările pentru finalizarea construcţiilor abandonate din Piaţa Naţiunilor Unite (Gemenii) cu destinaţia de locuinţe de necesitate.

•                Sunt în diferite faze de execuţie marile cartiere de locuinţe, atât pe credit ipotecar, cât şi pentru tineri: Henri Coandă, Brâncuşi, Tonitza (Bucureşti), Cetatea Fetei (Cluj), Palazul Mare (Constanţa), Siret (Galaţi), Săcele Bunloc (Braşov).

  
Turism 
În 2004, încasările valutare din turism ale României s-au dublat faţă de anul 2000.

•                România s-a situat în 2003 pe locul II în Europa din punct de vedere al creşterii turismului, după cum arată raportul Organizaţiei Mondiale a Turismului.

•                România are o promovare agresivă, fiind prezentă pe principalele canale TV din lume cu un spot de ţară, susţinut de spoturi specifice, în contextul unei strategii globale a interesului turistic.

•                Au fost atraşi tour-operatori consacraţi (TUI, Thomas Cook, ITS Reisen).

•                S-a realizat site-ul oficial de promovare turistică.

•                S-a realizat primul ghid turistic din seria Guide BLEU EVASION, editura HACHETTE.

•                S-au deschis 3 noi birouri de promovare turistică la Beijing , Varşovia şi Budapesta.

•                S-a obţinut statutul de destinaţie turistică aprobată (ADS) pentru România în China.

•                Au fost create programe turistice cu caracter social care au atras în perioada 2001-2004 un număr foarte mare de români: Litoralul pentru toţi, 1 Mai la mare, O săptămână de refacere în staţiunile balneare, Vacanţă la Ţară.

•                Au fost lansate o serie de programe: Superschi în Carpaţi, Croaziere pe Dunăre, Programul naţional SALVAMONT de asigurare a securităţii turiştilor şi salvare în munţi; Programul INFOTURISM, România- Ţara Vinurilor, Programul Steagul Albastru Blue Flag, Programul de creştere a calităţii serviciilor turistice hoteliere Sigla Q.

Pentru prima oară în România au fost identificate şi promovate Ecoturismul şi Delta Dunării ca două programe speciale pentru ţara noastră. Într-un timp foarte scurt, după o campanie de promovare de numai câteva luni, turismul în Delta Dunării a înregistrat o creştere de 50%.

Politici si strategii IT&C

•                infiintarea MCTI ca urmare a importanţei strategice acordate dezvoltarii domeniului IT&C la nivel national (initiativa urmata ulterior de alte tari din regiune)

•                infiintarea Grupului pentru Promovarea Tehnologiei Informtiei (HG nr.217/2001)

•                 strategii pentru trecerea Romaniei la Societatea Informationala:

HG 1007/2001 – Strategia privind informatizarea administratiei publice

HG 1440/2002 – Strategia nationala privind promovarea noii economii si implementarea Societatii Informationale

Strategia “Knowledge Economy” realizata impreuna cu Banca Mondiala

Strategia “Orizont - 2025” secţiunea “telecomunicaţii, tehnologia informaţiei şi servicii poştale”

•                Strategia Guvernului Romaniei de stimulare si sustinere a dezvoltarii sectorului de comunicatii in perioada 2002-2012

•                Documentul de politică şi strategie privind implementarea serviciului universal în sectorul comunicaţiilor electronice

Integrare Europeana

In ianuarie 2001, Romania se afla in postura de a purta negocieri pe marginea Capitolului de telecomunicatii sub auspiciile declaratiei din Raportul Comisiei europene pe anul 2000, respectiv “nu s-au inregistrat progrese substantiale in transpunerea acquis-ului in telecomunicatii. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru dezvoltarea cadrului de reglementare”. Mai mult, Capitolul 19 era dat exemplu la toate intalnirile oficiale drept capitolul prematur deschis si fara sanse previzibile de finalizare. Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei a trebuit sa depasesca astfel handicapul unor ani de inexistenta a unui organism al administratiei publice centrale capabil sa realizeze si sa implementeze o politica coerenta de adaptare la noile conditii tehnologice si de armonizare cu legislatia comunitara.

Prin adoptarea, in anii 2001 si 2002, a pachetului de acte normative armonizate cu legislatia comunitara in domeniu s-a realizat cea mai importanta etapa a planului de masuri ale Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei. Actele normative au avut in vedere crearea unui cadru propice dezvoltarii afacerilor din domeniul comunicatiilor si tehnologiei informatiei, unul dintre cele mai dinamice sectoare economice, care poate constitui un motor pentru dezvoltarea nationala. Romania a fost prima tara care a implementat la nivelul legislatiei national noile Directive adoptate la nivel comunitar in domeniul comunicatiilor, realizand astfel si pregatirea momentului deschiderii competitiei depline pe piata telecomunicatiilor, stabilit la 1 ianuarie 2003.

In data de 8 noiembrie 2002, la Bruxelles, Romania a inchis provizoriu Capitolul 19 de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeana, care se refera la telecomunicatii si tehnologia informatiei. Presedintia daneza a Uniunii Europene, in mandatul careia s-a inchis Capitolul de negociere, a ţinut să felicite România pentru progresul remarcabil facut in domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei. Apreciind că România a devenit un exemplu demn de urmat atât de statele membre ale Uniunii, cât şi de celelate state candidate, pentru modul de transpunere a legislaţiei comunitare, spre beneficiul cetăţenilor săi.  

Rapoartele Comisiei Europene privind România cu referire la domeniul telecomunicatiilor au indicat următoarele concluzii pentru anii 2001, 2002, 2003, 2004:

2001
În domeniul armonizării legislaţiei telecomunicaţiilor s-a înregistrat un progres limitat, dar acţiunile pregătitoare întreprinse ar trebui să faciliteze reformele viitoare.

2002
S-au făcut progrese ferme în alinierea la acquis-ul privind telecomunicaţiile şi s-au înregistrat progrese în pregătirea liberalizării pieţelor de comunicaţii şi a serviciilor poştale. Eforturile viitoare vor trebui orientate către dezvoltarea nou înfiinţatelor administraţii.

2003
Negocierile asupra acestui capitol au fost închise temporar. România nu a cerut nici o măsură de tranziţie. În general, România şi-a îndeplinit angajamentele pe care şi le-a asumat în cadrul negocierilor de aderare. S-au înregistrat progrese semnificative de la ultimul Raport, în special în ceea ce priveşte instituirea cadrului legislativ, liberalizarea pieţei telecomunicaţiilor şi transpunerea noului acquis. Următorii paşi ar trebui să se concentreze asupra implmentării prevederilor legislative privind drepturile utilizatorilor şi serviciul universal.

2004
România a continuat să înregistreze progrese în ceea ce priveşte liberalizarea telecomunicaţiilor şi alinierea la acquis, inclusiv implementarea legislaţiei. Numărul furnizorilor de servicii de comunicaţii şi de reţele electronice autorizate prin licenţe generale aproape s-a dublat. Referitor la Serviciul Universal MCTI a adoptat o strategie care prevede înfiinţarea în toată ţara a telecentrelor pentru acces la reţeaua publică de telefonie şi la alte servicii moderne.

Tehnologia informaţiei

Conceptul de e-government se bazează pe utilizarea de către autorităţile administraţiei publice centrale a aplicaţiilor bazate pe tehnologia informaţiei. E-government asigură furnizarea de servicii şi informaţii publice 24 de ore din 24, 7 zile-săptămână şi debirocratizarea administraţiei publice. MCTI a lansat în perioada 2001-2004 o serie de proiecte pilot, din care unele au fost extinse la nivel naţional.

Sistemul Electronic Naţional (www.e-guvernare.ro) a fost instituit prin Legea 161/2003 şi reprezintă unicul punct de acces la serviciile şi informaţiile publice de interes pentru persoanele fizice şi juridice furnizate de administraţia centrală. Serviciile publice electronice dedicate companiilor furnizate prin SEN sunt:

•                Declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat - CNPAS

•                Declaraţia privind obligaţiile de constituire şi plată a fondului de asigurări sociale de sănătate datorate de alte persoane decât cele care desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă - CNSAS

•                Declaraţiile privind contribuţia la Fondul de şomaj - ANOFM

•                Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat - MFP

•                Declaraţia privind impozitul pe profit - MFP

•                Decontul privind taxa pe valoarea adaugată – MFP

Până la sfârşitul anului 2004, cele 431 de mari contribuabili din Bucureşti şi judeţul Ilfov au depus peste 6000 de declaraţii către MFP, ANOFM, CNPAS, CNAS.  Cei 431 de mari contribuabili au primit câte un certificat digital şi au fost instruiţi pentru a transmite electronic declaraţiile către administraţia publică fără a se mai deplasa la sediul instituţiilor.  Sistemul Electronic Naţional oferă informaţii despre administraţia publică locala  precum şi un numar mare de formulare administrative ce pot fi descărcate, completate şi transmise manual către instituţiile publice beneficiare. Acest sistem urma sa fie extins într-o primă etapă la marii contribuabili din toată ţara şi ulterior la toţi contribuabilii din România.

Sistemul electronic de atribuire a autorizaţiilor de transport internaţional de marfă (www.autorizaţiiauto.ro) a fost lansat în noiembrie 2003 şi asigură transparenţa modului de atribuire a autorizaţiilor de transport. Sistemul este utilizat de 1900 operatori de transport internaţional de marfă iar în anul 2004 au fost atribuite electronic peste 330.000 autorizaţii, faţă de 8733 în 2003. Incepând din noiembrie 2004 in SEAP se poate vizualiza programul de transport prin servicii regulate in trafic judetean , interjudetean intre doua judete limitrofe si interjudetean.

Sistemul electronic de achiziţii publice (SEAP) (www.e-licitatie.ro) a fost lansat pe 4 martie 2002. Până la sfârşitul anului 2004 prin acest sistem s-au finalizat peste 350.000 de tranzacţii, cu o economie de peste 100 milioane Euro. In 2004 în sistem erau înscrise 1000 de autorităţi contractante, faţă de 159 în 2002, şi 80 de categorii de produse, faţă de 7 în 2002). Prin SEAP s-au derulat 16 programe de sănătate precum şi licitaţiile complexe pentru construirea la cheie a 371 de săli de sport, cu o economie de 26 milioane euro faţă de bugetul estimat iniţial. SEAP se numără printre singurele 12 sisteme de e-procurement existente pe glob ce sunt implementate la nivel naţional.

Alte proiecte realizate de MCTI împreună cu alte instituţii publice, în perioada 2001-2004 sunt: informatizarea şedinţelor de guvern, sistemelor electronice de informare si plata a taxelor si impozitelor locale( 59 de localităţi au realizat astfel de sisteme), colectarea electronică a datelor statistice, declaraţii vamale online, sistem informatic integrat viza on line, sistemul electronic de votare utilizat de personalul militar şi poliţiştii aflaţi în misiuni oficiale în Irak, Afganistan, Bosnia-Herţegovina şi Kosovo in cadrul referendumului din 2003 pentru revizuirea Constituţiei.

Proiectul « Economia bazată pe cunoaştere “  a fost iniţiat în 2004 cu sprijinul Băncii Mondiale şi are ca obiectiv crearea a aproximativ 300 de reţele virtuale locale servind drept centre de cunoaştere în mediul rurral pentru a furniza informaţii şi servicii către cetăţeni. Aceste reţele vor conecta in comunităţile rurale principalele instituţii cu caracter social, economic şi educaţional din comunităţile locale - şcoala, primăria, biblioteca, căminul cultural – la reţelele informaţionale şi tranzacţionale naţionale şi mondiale.

In 2004 MCTI a lansat două sisteme dedicate acţiunilor de prevenire şi combatere a criminalităţii informatice:

•                www.eFrauda.ro – pentru primirea sesizărilor privind caracterul apparent nelegal  îm domeniul serviciilor societăţii informaţionale

•                www.ceris.ro – Centru de expertiză şi răspuns la incidente de securitate informatica

La cererea MCTI, ASRO a adoptat primul standard privind securitatea sistemelor informatice – ISO 17799, pe care majoritatea ţărilor îl utilizează ca standard de referinţă în auditul sistemelor informatice.

Sprijinirea şi promovarea înfiinţării şi dezvoltării parcurilor de software, bazate pe colaborarea cu mediul academic, pe consolidarea unei puternice componente tehnologice şi de cercetare a constituit unul din obiectivele MCTI. Ministerul Educaţiei şi Cercetării a acordat 5 titluri de parcuri ştiinţifice şi tehnologice parcurilor de la Băneasa, Braşov, Galaţi, Brăila şi Slobozia. Proiecte de creare a unor astfel de zone ştiinţifice şi tehnologice mai existau în 2004 şi în alte  oraşe precum Cluj, Craiova, Timişoara si Bucureşti ( Universitatea Politehnică Bucureşti).

Comunicaţii şi servicii poştale

MCTI a finalizat în 2002 cadrul de reglementare necesar funcţionării unei pieţe liberalizate, care a promovat forme de autoreglementare, astfel că România este primul stat european cu o legislaţie referitoare la comunicaţiile electronice armonizată cu Directivele CE din 2002. Pregătirea liberalizării a constat atât în promovarea unui cadru de reglementare nerestrictiv pentru noii intraţi care să permită dezvoltarea unor infrastructuri alternative de comunicaţii, cât şi în înfiinţarea ANRC, care asigură monitorizarea permanentă a existenţei competiţiei pe piaţa de comunicaţii electronice şi intervine acolo unde este cazul. Incepand cu 14 iunie 2002 a fost implementat noul plan de numerotatie necesar pentru a asigura resurse resurse de numerotatie in vederea liberalizării pietei de comunicatii. In noua numerotatie a fost introdusa o noua cifra care indica operatorul sau serviciul. Au ramas neschimbate codurile de acces 00 pentru international si o pentru interurban.

Piaţa comunicaţiilor electronice a fost pe deplin liberalizată la data de 1 ianuarie 2003, astfel că pe parcursul anului 2003 cele mai multe investiţii străine au fost focalizate pe segmentul comunicaţiilor electronice. La doi ani de la deschiderea competiţiei peste 2400 de companii au depus notificări pentru furnizarea de servicii de comunicaţii electronice. Ca urmare a creşterii competiţiei preţurile la apelurile internaţionale au scăzut cu 60% iar numărul abonaţilor de telefonie fixă şi mobilă a ajuns la 13,5 milioane, din care peste 9 milioane la telefonia mobilă.

MCTI a  acordat în 2004 6 licenţe 3G experimentale pentru efectuarea de teste la nivel naţional, iar la 12 noiembrie 2004 au fost acordate primele 2 licente pentru servicii de comunicaţii mobile de generaţia a treia.

MCTI a realizat cea de a doua etapă a procesului de privatizare a Societăţii Naţionale de Telecomunicaţii Romtelecom în urma căreia OTE a devenit acţionarul majoritar al Romtelecom, deţinând un pachet de acţiuni reprezentând 54,01% din capitalul social al societăţii comerciale, restul fiind în proprietatea statului român, prin intermediul MCTI. Transparenţa procesului de privatizare a fost asigurată prin promovarea unei legi care a trecut prin dezbaterile din Parlament şi din mass-media şi care a stabilit condiţiile principale într-un cadru foarte deschis.

Pentru a asigura accesul unui număr cât mai mare de cetăţeni la mijloace de comunicaţii şi adresarea problemelor de acces deficitar, a fost finalizat proiectul de telefonizare a Munţilor Apuseni prin care 374 de localităţi au fost telefonizate si au fost introduse 10000 de noi telefoane. Finanţarea acestui proiect s-a realizat pe baza unui acord încheiat în 2002 între Guvernul României şi Guvernul Coreei de Sud. Implementarea serviciului universal a început în anul 2004, prin instalarea de telecentre, telefoane publice cu plată şi compensarea unei părţi a costurilor nete de acces la serviciile de comunicaţii pentru familiile cu venituri mici.

Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă (112) reprezintă o componentă importantă a serviciului universal, fiind prevăzut şi în una din Directivele semnificative pentru politicile sectorului de telecomunicaţii din acquis-ul UE.  Sistemul vizează asigurarea protecţiei cetăţenilor şi a unui grad înalt de asistenţă indiferent de locul în care se află aceştia. Până la 4 noiembrie 2004 sistemul funcţiona deja în 13 judeţe urmând ca în 2005 să fie acoperită întreaga ţară. 
      
In 2002 MCTI a organizat Conferinţa Regională în vederea pregătirii Sumitului Mondial pentru Societatea Informaţională, iar în 2004, Congresul Uniunii Poştale Universale s-a desfasurat la Bucureşti.

Activitatea Ministerului Sanatatii in perioada 2001-2004 a avut ca obiectiv prioritar realizarea politicii Guvernului Romaniei in domeniul sanatatii, in scopul imbuntatirea starii de sanatate si a calitatii vietii populatiei, conform programului de guvernare, care si-a stabilit ca deziderat "O Românie mai sănătoasă, cu o morbiditate scăzută şi mai puţine decese premature". 
Pentru indeplinirea acestui deziderat s-a actionat in urmatoarele domenii strategice:

I. IN DOMENIUL POLITICILOR DE SANATATE 
Au fost elaborate, aprobate de Executiv si implementate urmatoarele documente programatice pe termen mediu si lung:

•                Strategia privind serviciile de sanatate;

•                Strategia privind participarea sectorului privat la îmbunătăţirea performanţei sistemului sanitar din România (2001 - 2004);

•                Strategia nationala de sanatate publica;

•                Strategia in domeniul sanatatii reproducerii si sexualitatii ;

•                Strategia privind sănătatea femeii, copilului şi familiei;

•                Strategia in domeniul promovarii alaptarii;

•                Strategia Naţională Antidrog;

•                Strategia de îmbunătăţire a situaţiei romilor.

Au fost aprobate doua memorandumuri cuprinzand masuri strategice in domeniile :

•                imbunatatirea asistentei medicale primare si de urgenta in mediul rural;

•                reabilitarea sistemului de ingrijiri de sanatate mintala din Romania .

II. IN PLAN LEGISLATIV 
Ministerul Sanatatii a initiat si prezentat Executivului un numar de 250 acte normative (30 legi, 17 ordonante de urgenta, 30 ordonante, 170 hotarari ale Guvernului ). De asemenea, au fost elaborate peste 1.800 ordine de ministru cu caracter normativ. Elaborarea acestor reglementari a avut ca scop realizarea cadrului normativ pentru functionarea sistemului de sanatate si asigurarea conditiilor de integrare in Uniunea Europeana. 
Cele mai importante domenii reglementate sunt:

•                functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate;

•                functionarea sistemului asigurarilor private de sanatate;

•                organizarea si functionarea spitalelor;

•                definirea in acord cu reglementarile europene a profesiilor de medic, farmacist, asistent medical si moasa, medic dentist;

•                descentralizarea decizionala si administrativa a spitalelor;

•                privatizarea unitatilor medicale si externalizarea unor servicii medicale (laborator, dializa) sau auxiliare;

•                concesionarea spatiilor cu destinatia de cabinete medicale.

III. IN PLAN ORGANIZATORIC SI AL MANAGEMENTULUI UNITATILOR SANITARE 
In scopul cresterii performantelor spitalelor si a calitatii actului medical, incepand cu anul 2002 s-a desfasurat un proces complex de reorganizare si restructurare a unitatilor sanitare cu paturi, pe baza recomandarilor expertilor Bancii Mondiale. Obiectivele principale vizau:

•                optimizarea numarului de spitale, a numarului de paturi si de personal;

•                renuntarea la spitalele neperformante sau cu adresabilitate mica;

•                crearea unui sistem de servicii medicale integrate, prin dezvoltarea ambulatorului de specialitate si a medicinei de familie;

•                realizarea echilibrului intre resursele alocate si costurile serviciilor de sanatate.

Procesul de restructurare s-a finalizat prin:

•                reducerea cu 22.210 paturi de spital si implicit a indicatorului numar paturi la 1000 locuitori de la 6,7 la 5,7;

•                cresterea numarului unitatilor si a sectiilor pentru ingrijirea bolnavilor cronici de la 84 la 126 ;

•                infiintarea a 421 de centre de permanenta pentru acoperirea nevoilor populatiei, din care peste jumatate fuctioneaza in mediul rural;

•                transformarea a 104 spitale neperformante sau sectii exterioare in unitati medico-sociale, destinate persoanelor cu afectiuni cronice si dependenta sociala;

•                infiintarea a 56 de unitati de primiri urgente si 54 de compartimente primiri urgente in cadrul unor spitale judetene si municipale.

Pentru imbunatatirea managementului unitatilor sanitare cu paturi, in acord cu prevederile Legii nr. 270/2003 au fost redefinite si au intrat in functiune noile organe de conducere a spitalelor : consiliul de administratie, comitetul director si directorul general. S-a trecut la responsabilizarea factorilor de conducere din spitale pana la nivelul de sef de sectie, prin incheierea contractului de management, pe baza de indicatori de performanta . 
In acord cu tendintele europene de implicare directa si responsabilizare a comunitatilor locale fata de starea de sanatate a populatiei, imobilele in care functioneaza institutiile sanitare de interes judetean si local au fost transmise in administrarea consiliilor judetene sau locale. 

IV. IN PLAN ECONOMICO-FINANCIAR SI AL CRESTERII EFICIENTEI UTILIZARII FONDURILOR 
Principala realizare a perioadei 2001 2004 a fost stoparea acumularii de arierate de catre spitale si achitarea arieratelor acumulate in perioada 1997 2000. Aceste arierate, transferate de la an la an, au ajuns la sfarsitul anului 2002 la valoarea de 278,2 milioane USD, respectiv 9.195,7 miliarde lei, afectand grav functionarea sistemului de sanatate. 
Masurile adoptate in acest domeniu au vizat cu prioritate:

•                intarirea disciplinei financiare prin cresterea transparentei in alocarea si utilizarea resurselor;

•                recerea la finantarea spitalelor pe baza de caz rezolvat, modalitate care reflecta mai obiectiv activitatea fiecarui furnizor de servicii medicale. In prezent toate spitalele mari, reprezentand 185 de unitati, sunt finantate in acest mod;

•                organizarea de licitatii in sistem electronic, in numele si pentru spitale, pentru achizitia de medicamente si materiale sanitare necesare activitatii curente . S-a realizat astfel o economie de peste 600.000 euro fata de anul 2003.

•                organizarea de licitatii in sistem electronic de catre spitale, pentru achizitia de medicamente, materiale sanitare si alte produse necesare activitatii curente ;

•                achizitia centralizata , prin licitatii electronice la nivel national, a medicamentelor si materialelor sanitare pentru programele nationale de sanatate;

•                publicarea bugetelor de venituri si cheltuieli si a executiei acestora pe site-urile proprii ale unitatuilor sanitare

•                incheierea de protocoale cu furnizorii, producatorii si importatorii de medicamente si materiale sanitare , vizand modalitati si termene concrete de decontare a produselor achizitionate de la acestia.

V. IN DOMENIUL ASIGURARII CU MEDICAMENTE 
Politica social-democrata a actualului Guvern este evident reflectata in eforturile deosebite facute pentru asigurarea populatiei, in mod deosebit a categoriilor cu venituri mici si medii, cu medicamente. Cele mai importante masuri au vizat:

•                compensarea cu 90% a medicamentelor acordate pe baza de prescriptie medicala pensionarilor cu venituri mai mici de 6 milioane lei/lunar. Pentru aceasta Guvernul a alocat 600 miliarde lei.

•                asigurarea gratuita , in cadrul Programului Social, a 3 medicamente de productie romaneasca, pensionarilor cu venituri lunare sub 1.400.000 lei . In anii 2003 si 2004 au fost eliberate 200.000 retete, in valoare de peste 70 miliarde lei.

•                cresterea accesibilitatii asiguratilor la medicamentele prin includerea pe listele aprobate de Guvern in acest scop a peste 1500 de medicamente, care pot fi eliberate in regim compensat si circa 1000 de medicamente care se elibereaza gratuit. Suma alocata pentru sustinerea acestui program este de 7.700 miliarde lei pentru anul 2004;

•                tratarea anuala gratuita a peste 1,5 milioane persoane cu afectiuni cronice grave, prin programele de sanatate , a caror valoare totala, in anul 2004, este de peste 11.700 miliarde lei.

VI. CRESTEREA CALITATII SERVICIILOR OFERITE POPULATIEI 
O consecinta directa a tuturor eforturilor depuse in aceasta perioada o reprezinta cresterea calitatii serviciilor medicale oferite populatiei si orientarea tot mai pregnanta a acestora spre standardele de calitate si performanta ale serviciilor medicale din Uniunea Europeana. 
Printre actiunile care au influentat direct calitatea serviciilor medicale se pot enumera:

•                montarea aparaturii de inalta performanta achizitionata cu credite cu garantie guvernamentala in perioada 1996-2000 si ramasa neinstalata din lipsa fondurilor;

•                dotarea cu aparatura medicala performanta a 27 de sali de operatie si sectii ATI din spitalele judetene si din Bucuresti;

•                dotarea a 19 spitale judetene sau clinice de urgenta cu echipamente endoscopice pentru interventii de urgenta si diagnostic precoce si a 56 de ambulatorii de specialitate din 6 judete cu echipamente de radiodiagnostic, ecografe si analizoare;

•                finalizarea unui numar de 39 de obiective de investitii;

•                consolidarea a 31 de unitati sanitare , in scopul asigurarii gradului de siguranta a cladirilor;

•                achizitionarea a 128 ambulante, 3 salupe medicalizate si doua elicoptere pentru dotarea Unitatilor Primire Urgente ale spitalelor judetene;

•                imbunatatirea sistemului de supraveghere a bolilor transmisibile;

•                reabilitarea retelei de laboratoare ale directiilor de sanatate publica;

cresterea gradului de siguranta in alimentarea cu apa potabila a unui numar de 21 de unitati sanitare.

Negocieri

Documentul de pozitie pentru inceperea negocierilor cap. 22-Mediu a fost elaborat si finalizat in a doua parte a anului 2001, negocierile propriu-zise fiind deschise in luna martie 2002. Din momentul reinfiintarii Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, la 23 septembrie 2004 a fost inchisa prima parte a negocierilor cap. 22, cu acceptarea tuturor celor 5 perioade de tranzitie pentru : descarcarea substantelor periculoase in mediul acvatic; incinerarea deseurilor; deseurile de echipamente electrice si electronice; ambalajele si deseurile de ambalaje; controlul emisiilor de compusi organici volatili rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la statiile service

Până în decembrie 2004 a fost negociată partea a doua a Cap. 22, mai precis a perioadelor de tranzitie solicitate pentru aplicarea a inca 5 Directive si a unui Regulament privind: calitatea apei destinate consumului uman; prevenirea si controlul integrat al poluarii; depozitarea deseurilor; epurarea apelor uzate municipale; limitarea emisiilor anumitor poluanti in atmosfera de la instalatiile mari de ardere; supravegherea transportului deseurilor; 

Transpunere

Procentul de transpunere a legislatiei comunitare de mediu este de circa 91%, comparativ cu procentul de 25 % inregistrat la nivel anului 2000; i n cadrul procesului de armonizare legislativa au fost adoptate 205 acte normative dintre care : 28 de Legi, 1 Ordonanta de Urgenta a Guvernului, 1 Ordonanta a Guvernului, 75 Hotarari de Guvern si 100 Ordine ale Ministrului

Implementare

In domeniul calitatii aerului, principalele realizari au fost urmatoarele:

· Sistemul de monitorizare comuna a calitatii aerului in zona de frontiera romano-bulgara in localitatile : Turnu Magurele - Nicopole, Zimnicea Svistov, Giurgiu Ruse, Calarasi - Silistra

· Sistemul de monitorizare a calitatii aerului in Bucuresti

· Dotarea a 10 agentii locale pentru protectia mediului cu echipamente pentru controlul emisiilor in aer : Bucuresti, Ploiesti , Buzau , Constanta , Timisoara , Cluj, Baia Mare, Iasi , Brasov , Craiova

· Finalizarea procesului de evaluare preliminara a calitatii aerului in zona pilot din Regiunea 6.

In domeniul managementului deseurilor :

· Au fost aprobate 5 proiecte ISPA pentru managementul integrat al deseurilor in municipiile: Piatra Neamt, Ramnicu Valcea si Galati si judetele Teleorman, Dambovita si au fost pregatite si inaintate pentru aprobare inca 4 aplicatii pentru judetele Iasi, Cluj, Arges, Bistrita Nasaud;

·                         S-a finalizat proiectul de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje din hartie, carton si PET in zona de nord a municipiului Pitesti (judetul Arges)

· Au fost colectate in vederea valorificarii si reciclarii, deseuri de plastic, hartie, metal in Alba Iulia, Arad, Oradea, Craiova, Timisoara, Iasi, Ramnicu Valcea. Au fost finalizate proiectele pilot de la Botosani pentru colectarea si valorificarea deseurilor de ambalaj tip PET si din sectorul 1-Bucuresti pentru colectarea selectiva a deseurilor. I n prezent, sunt in derulare proiecte de colectare PET si hartie in scoli si asociatii de proprietari din sectoarele 1,4,6- Bucuresti, precum si un proiect de colectare selectiva in Negresti judetul Vaslui.

· Din cele 15 depozite municipale conforme cerintelor UE, inventariate la inceputul anului 2004, in perioada 2001-2004 s-au realizat 13 (de ex. : Arad, Brasov, Sibiu, Braila, Ploiesti). Aceste depozite au fost realizate in Parteneriat Public- Privat, exceptie, depozitul de la Piatra Neamt, realizat cu sprijinul Agentiei Daneze de Mediu. S unt in curs de realizare inca 3 depozite zonale de deseuri : Filipesti Prahova, Turnu Severin Mehedinti, Slobozia Ialomita

· In ceea ce priveste reciclarea plasticului, hartiei si a metalului, s-a dezvoltat reteaua de reciclare a acestor deseuri, in acest proces existand numerosi agenti economici: pentru materiale plastice-13 ; pentru hartie -14, pentru materiale feroase 274, iar pentru materiale neferoase- 208.

Calitatea apelor de suprafata s-a imbunatatit in mod constant in perioada 2001-2004 comparativ cu perioada 1997-2000, procentul de ape incadrate in categoria I de calitate crescand de la 60% in 2000 la 68% in 2004.

Masurile principale care au contribuit la aceasta crestere au fost :

· Imbunatatirea capacitatii de monitorizare a autoritatilor de gospodarire a apelor prin :

· dotarea din surse proprii a laboratoarelor Administratiei Nationale « Apele Romane » cu aparatura moderna, in valoare de 7 miliarde lei,

· dotarea laboratoarelor Directiilor de Ape Crisuri si Mures cu echipamente in valoare de circa 8 miliarde lei (obtinute prin donatii in cadrul unor proiecte in derulare).

· Derularea/inceperea lucrarilor de executie a statiilor de epurare, in cadrul programului ISPA, in Constanta, Cluj, Valea Jiului, Arad, Craiova, Braila Timisoara, Iasi, Focsani, Oradea, Tg.Mures, Pascani

· Reabilitarea statiilor de tratare pentru apa potabila in Iasi si Tg Mures in cadrul programului ISPA

· Elaborarea programelor de realizare etapizata a lucrarilor de protectie a calitatii apelor la marii poluatori

B. CAPACITATE INSTITUTIONALA

· Infiintarea unor noi structuri pentru intarirea capacitatii institutionale in domeniul protectiei mediului : Agentia Nationala pentru Protectia Mediului si 8 Agentii Regionale pentru Protectia Mediului

· Infiintarea Administratiei Nationale Apele Romane (s-a intarit autoritatea in domeniu, s-au aplicat mecanismele financiare, s-au eliminat din domeniu de activitate activitatile care nu sunt legate de gospodarirea apelor, s-au eliminat perturbarile din activitatile de hidrologie si hidrogeologie)

· Infiintarea Administratiei Nationale de Meteorologie ( prin transformarea acesteia din fost Companie Nationala) cu un statut care sa ii permita desfasurarea normala a activitatii specifice

· Cresterea numarului de personal in domeniul protectiei mediului  

D.  INVESTITII

· Cresterea de 2,4 ori (fata de media anilor 1997-2000) a volumului cheltuielilor de capital alocate in bugetul ministerului

Principalele capacităţi fizice realizate în perioada 2001-2003

· Regularizări cursuri de apă 612,1 km.

· Îndiguiri şi consolidări 573,9 km.

· Volum de apă acumulat 16,7 mil.mc.

· Localităţi apărate 865

· Suprafeţe apărate de inundaţii 337 mii ha.

· Operationalizarea Fondului de Mediu

D. PROGRAME/PROIECTE

ISPA

In perioada 2001- 2004 au fost aprobate in cadrul programului ISPA componenta de infrastructura de mediu un numar de 28 de proiecte in care 24 proiecte de investitii si 4 proiecte de asistenta tehnica.

Din cele 24 de proiecte de investii:

19 sunt in domeniul calitatii apei: Craiova, Constanta, Timisoara, Pascani, Iasi, Brasov, Cluj, Valea Jiului, Braila, Arad, Focsani, Oradea, Tg. Mures, Satu Mare, Buzau, Sibiu, Piatra Neamt, Bacau, Pitesti.

In acelasi timp, un numar de 12 proiecte au fost transmise la Bruxelles si urmeaza sa fie aprobate in perioada imediat urmatoare: in domeniul apelor : Bucuresti, Botosani, Baia Mare, Dr. Tr. Severin, Bistrita, Rm. Valcea, Ploiesti, Tulcea si Galati , iar in domeniul deseurilor : Timisoara, Bacau, Galati .

PHARE

Prin Programul PHARE National Mediu , in perioada 2001-2004 au fost finalizate, sunt in curs de derulare sau promovare proiecte de infratire institutionala, asistenta tehnica sau investitii in domeniul protectiei mediului in valoare de circa 25,6 MEuro . Dintre acestea se evidentiaza in mod deosebit :

· Proiectul pilot de investitii la APM Bucuresti pentru monitorizarea calitatii aerului Proiectul privind implementarea Directivei cadru a apei la nivel de bazine pilot (Somes si Arges)

· Proiectul privind imbunatatirea Retelei Nationale de Monitorizare a Calitatii Aerului

· Proiectul de Asistenta tehnica pentru intarirea capacitatii APM-urilor locale si dezvoltarea capacitatii APM-urilor regionale

Prin Programarea Multi-anuala 2004-2006 s-au elaborat fise de proiect in valoare totala de 64,7 MEuro , prin care solicita finantarea comunitara in vedere intarirea capacitatii institutionale a Agentiei Nationale de Protectia Mediului si a celor 8 Agentii Regionale de Protectia Mediului, precum si asigurarea de dotari cu echipamente

Prin Programul PHARE 2003 Coeziune economico-sociala, in valoare de circa 8,5 MEuro , au fost aprobate un proiect de infratire institutionala si un proiect de asitenta tehnica in domeniul deseurilor, precum si o schema mica de granturi pentru investitii in domeniul deseurilor.

In ceea ce priveste Programarea PHARE Cooperare Transfrontiera , in perioada 2001 2004, proiectele in «oglinda » promovate de Romania si Bulgaria au o valoare de 14,2 MEuro, iar cele promovate de Romania si Ungaria reprezinta circa 11,7 MEuro.

ALTE PROIECTE CU FINANTARE INTERNATIONALA

· « Controlul Poluarii in Agricultura » in valoare totala de 10,8 mil $ din care grant GEF - 5,15 mil $;

· WATFRAME-Proiect pentru imbunatatirea alimentarilor cu apa si epurarii apelor uzate in bazinul hidrografic Siret (500.000 USD studiu fezabilitate si cca. 200 milioane USD pentru realizarea proiectului)

· SIMIN Sistem meteorologic national integrat (55 mil. USD)

· Inceperea realizarii proiectului DESWAT-Sistem hidrologic national integrat (46 mil. USD)

· Elaborarea studiului de fezabilitate pentru proiectul WATMAN Sistem national integrat de gospodarirea apelor (cca. 100 mil USD)

E. IN DOMENIUL COOPERARII INTERNATIONALE

· Amplificarea cooperarii in cadrul Conventiilor internationale relevante: Conventia privind protectia fluviului Dunarea, Conventia privind cooperarea pentru combaterea poluarii Marii Negre, Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora, Conventia prvind conservarea biodiversitatii, Conventia de la Espoo privind evaluarea impactului in context transfrontier, etc.

· Intensificarea cooperarii bilaterale cu diferite state; cele mai semnificative documente semnate in aceasta perioada: noul Acord hidrotehnic cu Ungaria, noile Memorandumuri de Intelegere cu Olanda in domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor, Memorandumurile de Intelegere cu Danemarca, Suedia , Austria , Franta in domeniul schimbarilor climatice

Intensificarea cooperarii cu Agentia Europeana de Mediu si cu organizatii internationale relevante in domeniul protectiei mediului (Programul Natiunilor Unite pentru Mediu, Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, Banca Mondiala, etc.)

1. Este prima dată când Programul de Guvernare în domeniul culturii şi cultelor aprobat de Parlamentul României pentru perioada 2001-2004 a fot implementat pe baza unui concept coerent vizând politicile şi strategiile pentru acest interval (Obiectivele dezvoltării durabile până în anul 2020, Planul de dezvoltare până în 2013, Planul Naţional de dezvoltare până în 2007, Strategia de accelerare a reformei administrative în cultură şi culte până în anul 2005) implicând consacrarea dezvoltării culturii prin proiecte şi programe de anvergură naţională şi europeană finanţate de la bugetul de stat. Se remarcă în mod cu totul special opţiunea Guvernului României de a propune ca, prin Referendumul privind modificarea Constituţiei României accesul la cultură să fie introdus, pentru prima oară, ca principiu constituţional.
   
   
2. Perioada 2001-2004 a fost marcată de finalizarea procesului legislativ şi normativ în cele mai importante domenii ale culturii şi cultelor: patrimoniul cultural naţional imobil, mobil şi arheologic, muzee şi colecţii, cultură scrisă, biblioteci, audiovizual, dreptul de autor, cinematografie precum şi al salarizării personalului din sistemul cultelor religioase. Este de subliniat faptul că între primele capitole ale Programului de Aderare închise a fost Capitolul 20 Cultură şi Audiovizual. 
   
   
3. Grija faţă de moştenirea culturală, protejarea, restaurarea, conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural naţional s-au constituit în obiective strategice în domeniul culturii şi cultelor astfel că în perioada 2001-2004, pe baza unui Program Naţional sectorial au fost asumate în procesul de restaurare peste 300 de obiective din care au fost finalizate aproape 90 cheltuindu-se din fonduri publice aproape 100 milioane de dolari cu peste 60 % mai mult decât în perioada 1997-2000. Drept urmare s-a reuşit restaurarea unor obiective de cea mai mare importanţă pentru patrimoniul cultural naţional: Ateneul Român restaurat complet pentru prima oară în ultimii 100 de ani, Opera Naţională şi Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti la care în ultimii 50 de ani nu se realizase nici o lucrare, edificiile în cauză fiind într-o reală situaţie de insecuritate, Muzeul Colecţiilor de Artă (Corpul A) care timp de mai bine de 20 de ani a fost lăsat în paragină, Complexul Sculptural Brâncuşi de la Târgu Jiu complet restaurat după cele mai moderne tehnologii, Complexul Mănăstirii Probota, Muzeul Satului din Bucureşti care a suferit distrugeri semnificative în mai multe rânduri, reţeaua bisericilor de lemn din Patrimoniul Naţional UNESCO. Sunt, de asemenea, în diferite faze de restaurare Palatul Baroc din Timişoara, Teatrul Naţional şi Opera din Cluj-Napoca, Palatul Culturii din Iaşi, componente ale Cetăţii Făgăraşului precum şi ale Sibiului şi Sighişoarei. 
   
   Pentru prima dată, prin lege, s-a instituit obligaţia protejării prin sistemul de asigurări a bunurilor culturale din patrimoniul mobil în mod deosebit cele din categoria tezaur. 
   
   A fost elaborată şi publicată pentru prima dată după peste 70 de ani Lista monumentelor istorice din România, instrument extrem de important pentru aplicarea politicilor şi strategiilor sectoriale ale autorităţilor centrale şi locale în domeniul culturii, administraţiei şi cultelor.
   
   
4. Spre deosebire de perioada 1996-2000 când reţeaua instituţiilor de cultură nu a suferit nici o modificare semnificativă, în etapa 2001-2004 sistemul instituţional al culturii şi cultelor a cunoscut mutaţii extrem de semnificative. Au fost înfiinţate Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Muzeul Hărţilor şi a Cărţii Vechi, Muzeul Colecţiilor de Artă, Muzeul Vasile Grigore pictor şi colecţionar, Muzeul Naţional al Filateliei, Muzeul Portului Popular, Institutul Naţional pentru Studierea Exilului Românesc, Centrul Naţional de Cultură al Romilor, Centrul Naţional al Dansului etc. pentru finanţarea cărora s-au cheltuit peste 500 miliarde lei. În acelaşi timp s-a înfăptuit şi o primă etapă a procesului de descentralizare instituţională prin trecerea a 17 instituţii care se subordonau Ministerului Culturii şi Cultelor sub autoritatea Consiliilor Judeţene. Este o dovadă privind modul în care Guvernul a înţeles să procedeze şi să-şi asume, în mod responsabil, normele europene în materie, dar şi să dezvolte sistemul instituţional al culturii ca fundament esenţial de înfăptuire a principiului constituţional al accesului la cultură. O comparaţie cu perioada anterioară, în acest domeniu, nu poate fi făcută deoarece fosta guvernare nu a dezvoltat nici o strategie în materie dimpotrivă, a dovedit o nepermisă atitudine de ignorare a necesităţii ca instituţiile culturii să fie modernizate şi reformate în context cu întregul proces de reformă ce se desfăşoară în societatea românească.
   
   
5. Ministerul Culturii şi Cultelor cu sprijinul Guvernului României au dovedit, în perioada 2001-2004 că moştenirea culturală, dar şi noile provocări ale procesului de integrare euro-atlantică a României pot convieţui într-un spirit de modernitate şi că pot avea ca exponenţi semnificativi iniţierea şi consacrarea unor proiecte culturale de anvergură europeană şi internaţională. Stau mărturie organizarea excepţională a fiecărei ediţii a Festivalului Internaţional George Enescu, Festivalul Naţional I.L. Caragiale, organizarea pentru prima oară a Festivalului Artelor, a Festivalului Goldfaden, dar şi consacrarea fiecărui an, în această perioadă, pentru marcarea marilor personalităţi ale culturii româneşti: M. Eminescu, Brâncuşi, I. Irimescu şi alţii, precum şi multe alte manifestări pentru care s-au cheltuit peste 100 miliarde lei. Au fost finanţate anual pe bază de proiecte peste 1.000 de acţiuni şi evenimente culturale în ţară şi străinătate, anvergură neatinsă de nici o guvernare anterioară. 
   
   Societatea civilă reprezentată prin ONG-uri cu activitate în domeniul culturii a fost motivată prima dată de a fi parteneri activi în relaţia cu Ministerul Culturii şi Cultelor încât în prezent, proiectele culturale ale acestora multe şi importante: Festivalul Zile şi Nopţi de Literatură, Galele UNITER, Gala Tânărului Actor, Festivalul de Muzică pentru Copii Steaua de Aur etc. sunt finanţate direct, total sau parţial din bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor cu peste 20 miliarde lei anual.
   
   
6. De o mare semnificaţie este acceptarea de către Comisia Europeană a propunerii României ca în anul 2007 Sibiul să fie capitala Europeană a Culturii, alături de Luxemburg. Este un prilej extraordinar pentru noi să putem promova în acest context cu mare vizibilitate, valorile culturii şi civilizaţiei româneşti în familia marilor culturi europene cu deosebire acum când procesul de aderare o cere în mod explicit.
   
   
7. Politicile şi strategiile Ministerului Culturii şi Cultelor vizând cultura scrisă au fost materializate prin subvenţionarea a peste 3.500 de titluri cu circa 50 miliarde lei, precum şi unui număr de peste 100 publicaţii culturale cu sume ce depăşesc, în perioada menţionată, 25 miliarde lei. Au fost remarcate prezenţele româneşti la târgurile şi saloanele de carte, de peste hotare, cu deosebire de la Frankfurt, Londra, Ierusalim, Budapesta, Paris, Moscova.
   
   
8. România este integrată deplin Programului-cadru al Uniunii Europene Cultura 2000, astfel că în prezent prin punctul de contact din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor s-a reuşit creşterea semnificativă a proiectelor româneşti câştigătoare peste 20 în prezent, faţă de numai 4 - 5 în perioada 1997 2000 pentru cofinanţarea cărora Ministerul Culturii şi Cultelor a asigurat fondurile necesare.
   
   
9. Cinematografia naţională a cunoscut în perioada 2001-2004 o autentică renaştere astfel că, de la 2, 3 filme în întreaga perioadă 1990-2000 s-a ajuns la o medie anuală de 12-15 filme de lung metraj în prezent. În domeniul filmului de scurt metraj creşterea este şi mai mare, peste 100 miliarde lei cheltuindu-se anual pentru susţinerea producţiei româneşti de film.
   
   
10. Grija şi respectul pentru marile personalităţi ale culturii şi artei româneşti s-a materializat, pentru prima oară, şi prin instituirea indemnizaţii de merit de care beneficiază, pe durata vieţii, 700 de oameni de cultură. De asemenea, anual, sunt decernate premiile Ministerului Culturii şi Culelor în domeniul: patrimoniului cultural naţional şi muzeistic, teatrului, muzicii, cărţii, filmului şi folclorului, ca semn al recunoaşterii publice a rezultatelor de excepţie în domeniile de referinţă ale culturii şi artei.
    
    
11. Sprijinul acordat tuturor cultelor din România s-a materializat prin alocarea anuală a sumelor necesare salarizării personalului clerical şi neclerical a căror indexare a fost aliniată prin lege sistemului general de salarizare din România. Un efort substanţial a fost făcut pentru finanţarea construcţiei, reparaţiilor şi reabilitării unui număr de aproape 250 lăcaşuri din ţară şi străinătate, aparţinând tuturor cultelor recunoscute legal, cu deosebire pentru Biserica Ortodoxă Română, pentru care s-au cheltuit în total în perioada 2001-2004 peste 1.000 miliarde lei, faţă de numai 500 miliarde în perioada guvernării anterioare.

Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul a fost organizat ca structură a Guvernului care să asigure buna desfăşurare a raporturilor constituţionale dintre Executiv şi cele două Camere ale Parlamentului.

Astfel, în plan legislativ, Guvernul a reuşit să dea coerenţă, stabilitate şi eficienţă procesului legislativ, să asigure susţinerea proiectelor guvernamentale, atât în comisiile permanente cât şi în plenul celor două Camere ale Parlamentului. 
Modul în care au fost prezentate şi susţinute proiectele de lege în Parlament, precum şi buna colaborare între Executiv şi Parlament, pe baza principiilor constituţionale şi a normelor regulamentare pe plan legislativ, au avut drept rezultat adoptarea de către Parlament şi promulgarea de către Preşedintele României a unui număr de 2506 legi. Drept urmare putem afirma că Programul legislativ pentru perioada 2001 - 2004 a fost practic realizat. De asemenea, a fost finalizat procesul de legiferare în Parlament al iniţiativelor legislative guvernamentale necesare pentru integrarea în Uniunea Europeană, în conformitate cu programele legislative prioritare periodice.
Pe aceeaşi linie trebuie subliniată voinţa politică a Guvernului de a-şi angaja răspunderea în faţa Parlamentului în vederea adoptării unor proiecte legislative cu consecinţe majore pentru viaţa economică, socială şi politică a ţării. (Legea privind promovarea investiţiilor directe, Legea privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, Codul muncii, precum şi asupra unui pachet legislativ privind prevenirea şi combaterea corupţiei). Desigur că în momentul în care şi-a angajat răspunderea, Guvernul şi-a asumat, totodată, şi riscul de a fi demis, ca urmare a unei eventuale adoptări a unei moţiuni de cenzură, în conformitate cu dispoziţiile constituţionale.
În cadrul ansamblului legislativ, revizuirea Constituţiei României şi promovarea legilor electorale, se înscriu ca, cele mai importante evenimente legislative ale ultimilor ani. Guvernul şi-a adus o contribuţie semnificativă la definitivarea acestora.
Controlul parlamentar asupra Guvernului s-a exercitat în toată această perioadă, deplin şi continuu, prin: informări, puncte de vedere pe care Executivul le-a prezentat la iniţiativele legislative ale parlamentarilor, răspunsuri la întrebările sau interpelările adresate de către deputaţi şi senatori membrilor Guvernului şi, nu în cele din urmă, pe calea moţiunilor.
De la începutul anului 2001 şi până în 2004, la solicitarea Camerei Deputaţilor sau Senatului, în conformitate cu art. 111 din Constituţie, au fost elaborate peste 1000 de puncte de vedere ale Guvernului la iniţiativele legislative parlamentare. Subliniem că, în majoritatea covârşitoare a cazurilor, soluţia propusă de Guvern a fost acceptată de Parlament.
Totodată, peste 5500 de întrebări şi interpelări adresate de senatori şi deputaţi au primit răspuns din partea Guvernului. Dintre acestea, la solicitarea parlamentarilor, 527 au fost prezentate sub semnătura Primului-ministru. Întrebările şi interpelările au vizat cu precădere următoarele domenii: economia, sănătatea publică, protecţia socială, justiţia, ordinea publică, protecţia mediului, educaţia, integrarea europeană etc. 
De asemenea, este de notat că, în această perioadă, ne-am confruntat cu un număr de 30 de moţiuni simple şi 2 moţiuni de cenzură, dezbătute în cadrul celor două Camere ale Parlamentului. A fost asigurată pregătirea şi susţinerea poziţiei Guvernului, prezentându-se răspunsuri bine documentate care au dus în final la respingerea moţiunilor de către Parlament.

În perioada 1996-2000, SGG a funcţionat ca o structură în cadrul Aparatului de lucru al Guvernului, condusă de un secretar general, având ca principale atribuţii:

organizarea şi pregătirea şedinţelor de Guvern; iniţierea, avizarea şi definitivarea proiectelor de acte normative; analizarea memoriilor şi petiţiilor transmise Guvernului; exercitarea atribuţiilor administrative specifice. 
Organele de specialitate din subordinea Guvernului aflate în coordonarea SGG erau:

•                Consiliul pentru Minorităţile Naţionale

•                Oficiul pentru Protecţia Consumatorului

După alegerile parlamentare din anul 2000, noul Guvern a considerat că trebuie aduse o serie de modificări importante activităţii, structurii, modului de funcţionare şi rolului Secretariatului General al Guvernului în procesul decizional la nivelul Executivului. Astfel, pe lângă atribuţiile preluate de la fosta structură, SGG a căpătat atribuţii sporite şi competenţe noi care să-i permită eficientizarea şi valorificarea la maximum a resurselor existente în scopul întăririi capacităţii administrative şi creşterii calităţii şi predictibilităţii actului de guvernare.
De asemenea, în vederea sprijinirii unor sectoare cu activitate deficitară sau nou înfiinţate, în coordonarea SGG s-au aflat, începând din anul 2001, o serie de instituţii printre care enumerăm:

•                Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului şi Adopţii;

•                Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului;

•                Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap;

•                Oficiul pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova;

•                Oficiul pentru Problemele Romilor;

•                Oficiul pentru Problemele Veteranilor de Război;

•                Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor.

În noua sa structură şi potrivit noilor sale atribuţii, SGG a reuşit să eficientizeze activităţile tradiţionale preluate. Astfel:
A. Procesul legislativ, în perioada 2001-iunie 2004, din punct de vedere al analizei şi avizării juridice, au fost definitivate şi adoptate în şedinţele Guvernului 7128 de acte normative, din care: 5619 hotărâri ale Guvernului, 589 ordonanţe de urgenţă, 301 ordonanţe, 619 proiecte de lege transmise la Parlament, crescând de asemenea şi calitatea acestor acte normative.
Dintre acestea, 495 acte normative au fost elaborate ca iniţiative ale Secretariatului General al Guvernului sau în colaborare cu alte ministere. 
Întărirea capacităţii administrative,ca urmare a eforturilor depuse s-au realizat printre altele:

•                elaborarea şi implementarea unui program informatic performant de monitorizare a măsurilor întreprinse de către ministere şi celelalte instituţii din subordinea Guvernului,

•                îmbunătăţirea procesului de ierarhizare a priorităţilor în elaborarea proiectelor de acte normative, respectiv a celui de consultare în cadrul şi în afara administraţiei

•                implementarea Sistemului informatic pentru şedinţele Guvernului.

B. Câteva dintre cele mai importante rezultate obţinute ca urmare a îndeplinirii noilor atribuţii sunt:

•                Înfiinţarea în anul 2003 a Unităţii de Politici Publice, având ca rol îmbunătăţirea procesului de formulare, implementare si monitorizare a politicilor publice la nivelul administraţiei publice centrale;

•                Organizarea întâlnirilor de lucru săptămânale cu reprezentanţi (la nivel de secretar de stat) ai ministerelor şi celorlalte autorităţi publice, în vederea eficientizării şedinţelor Guvernului;

•                Organizarea unor videoconferinţe săptămânale ca modalitate de perfecţionare a comunicării între Guvern şi autorităţile locale;

•                Îmbunătăţirea comunicării publice si relaţiilor cu societatea civilă si cetăţeanul, materializate prin înfiinţarea Direcţiei pentru comunicare şi relaţia cu Parlamentul;

•                Înfiinţarea unei structuri cu atribuţii în domeniul controlului pentru verificarea sesizărilor şi reclamaţiilor adresate SGG;

•                Crearea unei structuri pentru relaţiile cu presa;

•                Crearea unei pagini web a Secretariatului General al Guvernului: http://www.sgg.ro

•                Lansarea iniţiativei: „Linia verde a Secretariatului General al Guvernului”, cu apel gratuit: 0800-800-222

•                Susţinerea eforturilor României de integrare în structurile europene şi euroatlantice, prin urmărirea implementării planurilor de acţiuni prioritare pentru pregătirea aderării României la NATO (culminând cu primirea României ca membru NATO la 2 aprilie 2004), respectiv la Uniunea Europeană.

Unul dintre cele mai mari succese înregistrate de Secretariatul General al Guvernului, legat de activitatea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului si Adopţii, care până în anul 2003 s-a aflat în coordonarea SGG, realizat ca urmare a eforturilor susţinute ale Secretariatului General al Guvernului, ale ANPCA şi cu sprijinul Uniunii Europene, este reformarea radicală a sistemului de protecţie a copilului şi elaborarea unui nou pachet legislativ conform normelor europene, care a fost adoptat de Parlament în anul 2004. Reforma şi noile legi adoptate au avut ca rezultat direct creşterea calităţii serviciilor oferite copiilor în dificultate şi familiilor aflate în situaţie de risc, prin modificarea structurilor de asistenţă a copilului. În acest mod s-a rezolvat definitiv o problemă care a adus României cel mai mare deficit de imagine în ultimii 14 ani.
În perioada 2001-2004, SGG a organizat peste 20 de evenimente de mare anvergură, cu participarea a diferite personalităţi importante din domeniul politic, economic sau artistic, evenimente de succes care s-au bucurat de o înaltă apreciere internă si internaţională. Amintim aici:

•                Ediţiile din anul 2001 şi 2003 ale Festivalului Internaţional „George Enescu”

•                Reuniunea anuală a Consiliului guvernatorilor Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare - Bucureşti, mai 2002 ;

•                Vizita in România a Preşedintelui Statelor Unite ale Americii George W. Bush - Bucureşti, noiembrie 2002 ;

•                Summit-ul est-european pentru investiţii - Bucureşti, octombrie 2003;

•                Reuniunea şefilor de stat din Europa Centrală – Mamaia 2004;

Festivalul Artelor – Bucureşti, septembrie 2004.

Obiective. Realizari

Autoritatea Nationala de Control s-a constituit in baza O.U.G. nr. 64/2003 privind infiintarea, organizarea, reorganizarea sau functionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale si a unor institutii publice, si a functionat in baza H.G. nr. 745/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Reglementarea activitatii de control.

Conform OUG nr. 64/2003, a OUG nr.11/2004 şi a actelor normative proprii de organizare şi funcţionare, in subordinea si directa coordonare a Autoritatii Nationale de Control au activat  urmatoarele autorităţi şi institutii:

In subordine:

- Garda Financiara

- Autoritatea Nationala a Vamilor

- Garda Nationala de Mediu

- Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor

In coordonare:

- Agentia Nationala de Control al Exporturilor

- Inspectia Muncii

- Inspectia Sanitara de Stat.

Începând cu  luna martie 2004, Autoritatea Nationala de Control a asigurat coordonarea activitatii corpurilor de control din cadrul ministerelor si administratiilor publice centrale, fiind abilitata in efectuarea controlului administrativ intern privind verificarea respectarii normelor legale in ministere, institutii publice centrale si locale si la alte organe de specialitate. 

In ceea ce priveste controlul riguros si exigent asupra surselor financiare care alimenteaza bugetul de stat, prin prevenirea si reducerea evaziunii fiscale si a contrabandei, concretizat in cresterea gradului de colectare a veniturilor la bugetul statului, veniturile bugetare au cunoscut, pentru prima dată în cinci ani de evoluţie descrescătoare, o schimbare de trend, încasările majorându-se faţă de anul 2002, de la 29,7% la 31,1% din PIB.

In primele noua luni ale anului 2004, veniturile bugetare au fost de 235.137 mild. lei, inregistrand o cresterea nominala, fata de perioada corespunzatoare din anul precedent, cu 28,6%. Gradul de colectare la bugetul de stat a depăşit programul prevăzut cu 2,7%.

In vederea indeplinirii obiectivelor privind combaterea fenomenelor din economia subterana, fenomene ce afecteaza atat mediul de afaceri cat si bugetul de stat, Autoritatea Nationala de Control a demarat din august 2003 o campanie impotriva marilor acte de evaziune fiscala, frauda fiscala si de spalare a banilor.

In cadrul Strategiei Nationale de lupta impotriva coruptiei, Autoritatea Nationala de Control a declanşat - impreuna cu Parchetul de pe langa Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul National Anticoruptie si alte institutii abilitate ale statului - o ampla operatiune de verificare a peste 7.100 de dosare cuprinzand cazuri suspectate de acte de coruptie si frauda fiscala. In aceasta campanie au fost implicate si institutiile aflate in subordine, in special prin Garda Financiara si Autoritatea Nationala a Vamilor, fiind sprijinite de Directia de investigare a fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Politiei si alte institutii ale statului cu atributii in domeniu.

In vederea reducerii cazurilor de coruptie, Autoritatea Nationala de Control a declansat controale si verificari fara precedent, privind respectarea de catre persoanele cu functie de conducere a prevederilor Legii nr. 161/2003 referitoare la conflictul de interese si incompatibilitati, controale ce au vizat curatirea morala a Ministerului Sanatatii, Garzii Financiare si a Autoritatii Nationale a Vamilor.

Prin activitatea desfasurata de Autoritatea Nationala de Control s-a realizat, pentru prima data in Romania, un control permanent asupra Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, asupra caselor de asigurari de sanatate si spitalelor, atat in ceea ce priveste urmarirea modului in care sunt utilizate fondurile alocate, cat si in privinta gradului de realizare a colectarii veniturilor la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, astfel:

Acţiunile întreprinse pe linia controlului în sistemul sanitar s-au concretizat în întărirea disciplinei financiare la nivelul agenţilor economici, cu efect pozitiv asupra gradului de colectare a obligaţiilor la F.N.U.A.S.S. Astfel, de la o medie lunara sub 4.400 mld. lei înregistrată în anul 2003, în anul 2004 aceasta s-a situat la un nivel de aproape 5.500 mld. lei, rezultând o creştere cu 25,2%.

Autoritatea Naţională de Control a sesizat, în anul 2004, un număr de peste 100 de cazuri catre Parchetul Naţional Anticorupţie şi Parchetul de pe Lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Decizia privind formarea Cancelariei Primului Ministru a fost luată în februarie 2004 având în vedere:

•                Armonizarea situaţiei juridice a PM al Guvernului României cu cerinţele constituţionale;

•                Echilibrarea capacităţii administrative a PM ca şi conducător al Guvernului României (în forma anterioară, Primul Ministru era singurul ministru, membru al Guvernului, care nu dispunea de structură organizatorică proprie, utilizînd resursele SGG şi ale altor ministere);

•                Coordonarea procesului de formulare a politicilor publice, în conformitate cu Criteriile Politice, cap.Democraţia şi Statul de drept, din Parteneriatul de Aderare adoptat de Consiliul UE la 8 mai 2003;

•                Crearea unei platforme de comunicare eficientă cu societatea civilă, sectorul privat, instituţiile internaţionale şi mass-media privind exerciţiul puterii executive din România

Funcţiunile Cancelariei PM 
Cancelaria Primului Ministru, ca parte a puterii executive din România, a asigurat mijloacele necesare Primului Ministru pentru:

•                Coordonarea Guvernului

•                Reprezentarea puterii executive din România în raport cu puterea legislativă şi judecătorească

•                Relaţiile politice ale Primului Ministru al Guvernului Român cu instituţiile internaţionale

•                Relaţiile directe ale Primului Ministru cu societatea civilă, sectorul privat din economie şi mass-media internă şi internaţională

Autorităţile coordonate de Cancelaria Primului Ministru:  Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii; Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Serviciilor de Gospodărie Comunală; Autoritatea Naţională pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (autofinanţare) se comasează cu AVAB; Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor; Agenţia Română pentru Investiţii Străine; Agenţia Naţională pentru Sport;  Agenţia pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie; Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare; Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor;  Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci; Autoritatea Naţională pentru Tineret (nou creată, prin transfer de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării); Inspectoratul de Stat în Construcţii; Redacţia Publicaţiilor pentru Străinătate; Centrul Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni; Agenţia Nucleară.

Activităţile principale ale Cancelariei PM în anul 2004 au fost: procedura de urmărire a TO-DO-LIST şi raportarea zilnică către Comisia Europeană;  Elaborarea şi urmărirea Foii de parcurs pentru reforma administraţiei publice; Înfiinţarea liniei deschise 0800-800-300 (circa 200 apeluri preluate pe zi); Urmărirea solicitărilor şi sugestiilor adresate dlui Prim Ministru (circa 30 pe zi); Parte politică a echipei de negociere FMI; Parte politică a echipei de negociere BM; Monitorizarea şi implementarea programului PAL 1, 2 şi 3 cu Banca Mondială; Coordonarea autorităţilor din subordinea Primului Ministru; Preluarea autorităţii de implemnetare a legii 9 din 1998, privind compensaţiile acordate persoanelor strămutate din Cadrilater.