RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (20 octombrie, ora 13:30) 

Realizator: Alexandra Andon - Bună ziua, tuturor! Austeritate sau stat social, criza economică sau criza datoriilor? Sunt acestea dileme reale şi actuale? Discutăm despre aceste lucruri cu invitatul ediţiei noastre, domnul Adrian Năstase, preşedintele Consiliului Naţional al PSD, fost prim-ministru. Bună ziua, bine aţi venit!
Adrian Năstase: Sărut mâna! Bine v-am găsit!
Realizator: Îi anunţ pe ascultătorii noştri că înregistrarea emisiunii în format video va fi disponibilă şi pe site-ul nostru politicaromaneasca.ro. Încep, domnule Adrian Năstase, cu o chestiune foarte la zi. PSD sfătuieşte cetăţenii să nu dezvăluie la recensământ Codul Numeric Personal. De ce această intervenţie şi de ce acum, în ziua în care începe recensământul, o operaţiune costisitoare şi altminteri necesară pentru România.
Adrian Năstase: Fără îndoială. Ultimul recensământ s-a derulat în perioada în care eram prim-ministru şi, fără îndoială, suntem interesaţi cu toţii să avem date nu doar din eşantioane, din sondaje de opinie făcute pe un număr limitat de interviuri. Este esenţial, însă, ca această operaţiune să nu se înscrie la fel ca angajamentele lui Teodor Baconschi de a aduce un milion de voturi...
Realizator: E vorba despre CNP.
Adrian Năstase: Exact. Deci, să nu... Prin CNP-ul acesta, prin faptul că se obţine CNP-ul şi, deci, elementele de identitate, pot să fie transferate pe un vot fictiv. Noi suntem extrem de preocupaţi de tot ce poate să determine în final un vot fraudat la alegerile de anul viitor.
Realizator: Dar rezultatele recensământului vor fi disponibile, rezultatele finale abia în 2013, după alegeri.
Adrian Năstase: Este adevărat, dar în ianuarie vor fi disponibile datele intermediare şi, în orice caz, la sfârşitul recensământului vor fi disponibile, pentru cei interesaţi, cu ghilimelele de rigoare, CNP-urile pentru a pregăti alegerile din 2012.
Realizator: CNP este în baza de date a Ministerului Administraţiei şi Internelor. Există oricum, nu e o noutate, nu e inaugurat acum.
Adrian Năstase: Este adevărat, dar el are o structură de protecţie acolo, care nu ar putea să...
Realizator: Şi la statistică nu este protecţia necesară? Ei spun că baza de date va fi accesibilă numai Institutului Naţional de Statistică.
Adrian Năstase: Am auzit foarte multe promisiuni din partea actualei puteri. Ne-am obişnuit şi am văzut clar diverse metode de fraudare. Paza bună trece primejdia rea. Deci, mesajul nostru pentru populaţie e să nu dea acest cod numeric. În felul acesta, îşi păstrează datele proprii de identitate şi nu se vor expune unor riscuri ca identitatea lor să fie folosită pentru a figura, după aceea, în nu ştiu ce liste de vot trucate la alegerile viitoare. Nu este nevoie de Codul Numeric, iar ideea că ar putea să fie 500 de persoane intervievate de şapte ori sau de nu ştiu câte ori, astea sunt riscuri minore, nimeni nu cred că stă ore întregi...
Realizator: Dar poate sunt riscuri, din punctul de vedere al statisticienilor.
Adrian Năstase: Nu cred. Cred că vor... ei se pricep foarte bine. Au mai făcut recensăminte şi până acum şi s-au descurcat destul de bine statisticienii. S-ar putea, însă, să aibă o problemă cu cei care vor face recensământul, pentru că am văzut că sunt sute de recenzori care se retrag de pe liste şi cred că ar face bine institutul şi actuala putere să rezolve întâi aceste probleme.
Realizator: Trecând la chestiunile politice propriu-zise. "Proiectul opoziţiei unite nu ne oferă prea multe ocazii pentru a discuta despre identitatea noastră ideologică", v-am citat aici; mesajul era adresat celor din PSD. Sesizaţi un deficit de afirmare a ideologiei partidului căruia îi aparţineţi?
Adrian Năstase: Eu cred că lucrul ăsta se întâmplă cu toate partidele.
Realizator: În România, acum, sau în general, în lume?
Adrian Năstase: Cred că şi în lume, dar în România, în mod deosebit, poate şi din cauză că guvernările se derulează cu echipe mixte şi, în mod evident, partidele încearcă să-şi estompeze cumva dimensiunea ideologică, pentru a permite formule pragmatice de guvernare.
Bun. Partidele, însă, au datoria să-şi asume, în continuare, să-şi consolideze, să-şi dezvolte linia ideologică, iar noi încercăm să facem acest lucru, privind şi în zona familiei stângii europene, cu unele evoluţii interesante, în Franţa sau în Germania, în cascada alegerilor din ultima vreme, anumite evoluţii în Europa de Nord. Cred că toate aceste lucruri ne-au determinat, dar şi altele, interne, să acordăm o mai mare atenţie, anul acesta, Consiliului Naţional şi poate şi datorită faptului că această reuniune are loc cu un an înaintea alegerilor şi atunci dorim să avem o platformă ideologică adusă la zi, care să ne permită, pe de-o parte transmiterea unor mesaje care să aibe şi un conţinut politic şi ideologic valabil şi, repet, adus la zi. Pe de altă parte, o reasumare a identităţii noastre ideologice, în condiţiile în care, fără îndoială, într-o alianţă cu perspectivă de guvernare, programul pe care-l vom pregăti împreună trebuie să fie şi rezultatul unor compromisuri.
Realizator: Şi, atunci, cu ce folos, acest demers ideologic, dacă, odată ce ajungeţi la guvernare, se estompează componenta ideologică?
Adrian Năstase: Lucrurile acestea s-au întâmplat şi în Germania, se întâmplă şi în alte părţi. Ele sunt inevitabile. Dacă populaţia ne-ar fi dat, spre exemplu, la alegerile din 2008, peste 50% voturi, am fi format guvernul singuri şi, atunci, ştiam că avem o foarte mare claritate, din punct de vedere ideologic. Nu sunt posibile aceste lucruri, acum. Alegătorii doresc formulele acestea mixte şi, atunci, lucrând cu materialul clientului, trebuie să pregătim un program, care să fie, în mod evident, care să răspundă mai multor obţiuni electorale, ale unor grupuri electorale. Totuşi, ca partid de stânga, trebuie să încercăm să menţinem aceste rădăcini, să dezvoltăm, până la urmă, abordarea nostră într-un context al unei înoiri al stângii în Europa. Şi este ceea ce acum încercăm să facem la Consiliul Naţional, prin dezbaterea a două teme care nouă ni s-au părut foarte importante şi anume: statul social responsabil, o temă care să pună în discuţie şi problemele economice şi problemele sociale, dar şi relaţia dintre individ şi stat. Eliminarea unei legende, aceea că noi sprijinim statul asistenţial, nu, este vorba de statul social, în formula europeană moderă, în formula constituţională românească şi într-o abordare politică, ce ne permite să introducem un concept pe care îl considerăm extrem de important şi de responsabilitate - şi pentru individ, şi pentru comunitate şi pentru guvernare...
Realizator: Ce rol are?
Adrian Năstase: Iertaţi-mă! Daţi-mi voie să mai spun şi a doua temă. Era importantă.
Realizator: Vă rog!
Adrian Năstase: Democraţie şi libertate, o a doua temă. Vom avea rezoluţii ale Consiliului Naţional, pe aceste teme şi, în pregătirea acestor documente finale, vom avea mai multe ateliere de lucru, nişte paneluri, unde vom avea invitaţi foarte mulţi specialişti din Academie, din institutele de cercetare, ONG-uri, oameni care nu sunt în partid şi care vor participa în aceste paneluri moderate de oameni care nu sunt persoane din partid, ci sunt personalităţile cunoscute, ştiu eu, de la Daniel Barbu, la Stelian Tănase, Liviu Voinea şi aşa mai departe.
Realizator: Aşa. Dar ce rol are acest Consiliu Naţional al Partidului Social Democrat, în interiorul partidului?
Adrian Năstase: Consiliul Naţional are mai puţin 1.000 de membri, dar este nucleul, până la urmă, politic. Este structura care funcţionează între congresele partidului, pentru a valida activitatea structurilor politice, dar şi pentru a lansa anumite mesaje, pentru a lansa bătăliile pentru alegeri - ceea ce s-a întâmplat în 1999, sau în 2007. Practic, platforma pentru alegeri şi platforma de idei, de soluţii este pornită, este gestionată, până la urmă, de acestă structură.
Realizator: Dumneavoastră spuneţi, într-un interviu recent, că după 2004, spre exemplu, Partidul Social Democrat s-a dezvoltat mai mult pe orizontală şi că preşedintele actual al PSD, Victor Ponta, se confruntă, se luptă cu o pierdere, o diminuare a autorităţii centrale, în favoarea liderilor din teritoriu. Dar, ce fac liderii aceştia, din teritoriu? Nu ascultă de platforma ideologică de la Consiliul Naţional? Ce fac?
Adrian Năstase: Nu, nu. Nu e vorba de platforma ideologică. Este vorba de modul de organizare şi aici, sigur, poate că eu sunt subiectiv, considerând că spre deosebire de un ONG, un partid trebuie să aibă o structură foarte clară, o structură ierarhică, disciplina în interiorul partidului, în condiţiile unei dezbateri deschise, dar pentru a atinge anumite obiective, este nevoie, repet, de un anumit tip de disciplină şi, din acest punct de vedere, cred că autoritatea la nivel central, în partid, trebuie să fie asumată, trebuie să fie respectată, sigur păstrând ceea ce este libertatea firească într-un cadru democratic şi la nivelul organizaţiilor.
Realizator: Şi ce înseamnă autoritatea? În ce împrejurări nu e ea respectată? Nu a fost? 
Adrian Năstase: Eu nu o să încep să merg foarte mult în urmă, pentru că nu cred că în momentul de faţă, trebuie neapărat să discutăm despre lucrurile care s-au întâmplat în trecut. Putem să avem păreri diferite despre trecut, mai ales despre cel recent. Este important să discutm despre viitor, dar până la urmă, este vorba de modul de articulare între structurile locale ale partidului şi structura centrală. 
Realizator: Dar ce fac structurile astea locale? Spuneţi că există adevărate antante transpartinice la nivel local. Ce fac ei acolo? 
Adrian Năstase: Deci, în condiţiile în care, spre exemplu un primar nu are de la noi, nu are suficiente resurse pentru a plăti salariile, sau are de făcut un anumit proiect de canalizare, sau de aducere de apă, de gaz metan, ca să facă aceste proiecte, în condiţiile în care de la Guvern nu i se dau banii necesari, el poate să accepte o anumită ofertă din partea unei structuri judeţene, de exemplu, care îi impune pentru a realiza acest proiect, o firmă de construcţii din zona PDL-ului. Am dat un singur exemplu şi se creează o structură de interese, în condiţiile acestea în care...
Realizator: Pe bază de bani publici.
Adrian Năstase: Pe bază de bani publici. Or aceste lucruri, sigur că după şapte ani în care partidul nu a fost la guvernare, cu o presiune care este evidentă asupra primarilor şi consilierilor noştri, duce la un anumit tip de înţelegeri, nu neapărat vinovate, dar un anumit tip, o altă reţea, o structură. 
Realizator: Poate sunt vinovate în felul în care cheltuiesc banul public.
Adrian Năstase: Nu, sunt vinovaţi cei care fac şantaj cu aceste lucruri şi, practic, pot să vă dau nenumărate exemple şi de la mine din judeţ, de la mine din colegiu, felul în care apare acest şantaj - vrei bani pentru proiecte, treci la PDL şi atunci îţi dăm banii.
Realizator: Cu toate astea tentaţiile venite de la putere, greu să fie combătute, observ, inclusiv la nivel mai central aşa, sunt persoane nu din structurile locale, ci oameni importanţi, cu funcţii în echipa dumneavoastră, care au plecat, activează acuma de cealaltă parte a baricadei. Cum opriţi exodul ăsta?
Adrian Năstase: Nu, credeam că mă întrebaţi ce anume îi determină să plece şi răspunsul e foarte simplu. Probabil că linia ideologică a partidului la care pleacă ei este mai convingătoare, la UNPR, de exemplu. Deci fiind vorba de o doctrină clară, care vorbeşte despre progres, oamenii sunt...
Realizator: Deci n-o să puteţi opri exodul?
Adrian Năstase: Progresul poate fi oprit? Nu, evident. Nici exodul.
Realizator: Domnul Ponta are altă explicaţie, sugerează altceva.
Adrian Năstase: Ştiu, ştiu, dar n-are rost să intrăm în explicaţii. Din păcate, oamenii sunt slabi, sunt supuşi acestor presiuni, unii probabil că au tot felul de lucruri din trecut care s-ar putea să-i apese, alţii au diverse interese ei sau prieteni de-ai lor...
Realizator: Dacă era aşa, nu ştiaţi la momentul în care i-aţi coptat în echipă, că ar putea avea dificultăţi în trecut?
Adrian Năstase: Acum, ce se întâmplă? Oricât de funcţional era partidul pe vremea când îl conduceam eu, chiar nu avea o direcţie de cadre atât de bună, plus că nu ne interesau lucrurile astea. Pe noi ne-a interesat ca Guvernul să funcţioneze bine, oamenii să fie de calitate, rezultatele s-au văzut, aşa încât din punctul ăsta de vedere, ţintele au fost atinse. În rest, sigur, că nu avem încă un detector pentru caracterul oamenilor. Când se va inventa, eu cred că îl vom folosi de îndată. 
Realizator: Ce înseamnă pentru dumneavoastră statul social responsabil?
Adrian Năstase: Statul social responsabil este formula pe care am încercat să o folosim, poate uşor tautologic, pentru că până la urmă statul social trebuie să fie responsabil, conceptul în sine, pornind de la contractul social, pornind de la tot ce înseamnă relaţia între individ şi stat. Statul are la rândul lui obligaţii faţă de individ, care are obligaţii.
Statul social trebuie să asigure funcţionarea unei comunităţi într-o perioadă lungă de timp şi, de aceea, el trebuie să se ocupe şi de educaţie şi de sănătate, trebuie să dea bani şi pentru partea aceea care nu lucrează, cerşetorii, cei care au bani, cum ar spune Teodor Baconschi, România aceea cerşetoare. Sunt oamenii care...
Realizator: Trebuie să se ocupe de ei dându-le bani sau trebuie să se ocupe de ei altfel?
Adrian Năstase: Trebuie să se ocupe de ei fără ca ei să dea bani, deci în sensul ăsta. De exemplu, elevii, studenţii, ei nu dau bani, nu dau taxe, nu plătesc taxe la stat, dar dacă ne ocupăm bine de ei şi vor avea o educaţie bună, vor putea să dea la momentul în care vor avea un job, vor plăti taxele respective. Pensionarii, într-o vreme, au plătit aceste taxe, aşa încât ei nu sunt cerşetori nici asistaţi sociali la momentul în care nu mai lucrează. Statul are grijă tocmai de această trecere din generaţie în generaţie şi, până la urmă, de o solidaritate între generaţii. De aceea, statul social responsabil este cel care are grijă nu numai de PDL ca să rămână la putere şi cum să obţină prin corespondenţă cât mai multe voturi, în ideea asta, trebuie să aibă grijă şi de copiii care sunt astăzi în şcoli, trebuie să se ocupe, în mod evident, cât mai mulţi dintre ei să ajungă la facultate, trebuie să aibă grijă şi de pensionari. Noi am reuşit în perioada 2000-2004 şi cred că asta este garanţia pe care o aducem în alternativa pe care o propunem, că am ştiut să facem un echilibru între performanţa economică şi dimensiunea socială a statului, capacitatea lui de a avea grijă de toţi.
Realizator: De unde bani, în această perioadă de criză? Să aibă grijă statul înseamnă ce pentru elevi şi studenţi, cum aţi pomenit dumneavoastră? Ce înseamnă?
Adrian Năstase: Statul social responsabil sau statul responsabil, de data asta, este statul care are girijă nu doar de clientela politică....
Realizator: Eu vă întreb cum are grijă de ceilalţi. Ce înseamnă să aibă grijă?
Adrian Năstase: Păi, nu. În momentul în care redistribuie, utilizează banii mai bine, atunci are grijă să nu se mai dea atâţia bani în contracte de stat pentru clientela politică. Are grijă să nu mai funcţioneze aşa de mult, ştiu eu, înşelăciunile în zonele vamale, evaziunea fiscală să nu mai fie atât de ridicat. Toate aceste lucruri şi cu motoarele economice, care trebuie relansate, despre care nimeni nu a discutat în ultima vreme, nu am văzut decât măsuri de austeritate, o austeritate prelungită, or astea nu au dus decât la scăderea numărului de salariaţi, scăderea consumului şi în niciun fel nu au dus la mai mulţi bani la buget. A crescut TVA-ul, dar, până la urmă, suma totală adusă la buget a rămas aceeaşi. Nu s-a produs nimic spectaculos, nimic interesant şi, în mod evident, dacă vreţi, putem să discutăm despre programul economic pe care l-am realizat împreună cu PNL-ul şi cu PC-ul, există o sinteză pe care am prezentat-o si o vom prezenta şi la Consiliul Naţional cu aceste măsuri economice...
Realizator: Între care impozit regresiv, să-i spunem aşa, cotă maximă de 16% de impozitare, pentru venituri, pare-mi-se, peste 1600 de lei ar fi această cotă maximă. Întrebarea este câţi bani ar urma să lipsească de la buget din cauza reducerii cotei pentru unele categorii de venituri si de unde i-aţi pune în loc?
Adrian Năstase: Noi am prezentat toate aceste lucruri pe larg atunci când am prezentat documentul în care explicam toate aceste lucruri şi arătam...
Realizator: Dar de ce e bună atunci cota asta regresivă?
Adrian Năstase: Cota asta regresivă este bună, în primul rând, pentru că ea permite să nu mai apară încă o formulă de înşelat statul. În România, aşa cum am văzut la creşterea TVA, practic, a apărut o tentaţie foarte mare de evaziune. Dacă măream pentru a obţine, pentru a spera să obţinem mai mulţi bani nivelul de impozitare pentru veniturile personale, probabil că s-ar fi întâmplat acelaşi lucru şi atunci am preferat să găsim nişte soluţii pentru cei cu venituri mult mai mici şi să menţinem la acest nivel de 16% plafonul de impozitare general şi să dăm două corecţii - 12 şi 8% - care, practic, să corecteze, aş spune, prin nivelul inflaţiei corectează... Este, de fapt, o indexare în final, pentru că acest 8%, să spunem, sau 4% corectează, de fapt, ceea ce anul viitor va însemna, de fapt, nivelul de inflaţie.
Deci, până la urmă, este un mod de a corecta, de a-i ajuta pe cei cu venituri goarte mici să rămână la aceeaşi putere de cumpărare, din punctul de vedere al veniturilor personale. Deci, este un gest, fără îndoială, cumva de eliminare, de diminuare a polarizării sociale şi o dovadă că ne interesează să existe în continuare un factor de solidaritate.
Realizator: Dar este bună o asemenea măsură, într-o perioadă de criză?
Adrian Năstase: Fără îndoială, pentru că...  
Realizator: Întrebarea mea este atunci: de ce nu aţi făcut o asemenea grilă de impozitare, atunci când aţi fost la guvernare?
Adrian Năstase: Pentru că, atunci, nu era nevoie de aşa ceva; acum este nevoie de aşa ceva, şi am să vă spun; în momentul acela, încrederea internă era foarte mare, predictibiliatea era foarte clară, credibilitatea - maximă, nivelul investiţiilor străine - foarte mare. Este vorba - să ne înţelegem: noi nu discutăm, acum, despre impozitarea profitului, ci discutăm doar despre venit.
Realizator: Nn, impozitul pe venituri.
Adrian Năstase: Exact. Or, în perioada aceea, lucrurile respective nu au deranjat foarte tare, iar când au deranjat foarte tare, iar când au deranjat foarte tare, au existat nişte modalităţi specifice, prin care unele dintre ele au fost eludate, dar ne putem uita în Grecia şi să vedem ce se poate întâmpla, atunci când gradul de suportabilitate socială este depăşit; şi, eu cred că noi trebuie să evităm aceste lucruri. S-a ajuns, în România, la un grad foarte mare de sărăcie, probabil că aţi vorbit despre ... era ultimul raport al Institutului de studiere a Calităţii Vieţii. Toate aceste lucruri pot duce la foarte multă tensiune socială şi, la un moment dat, lucrurile riscă să se denatureze. Eu cred că trebuie să eviţăm aceste lucruri. Cum? Păstrând un minim decent de condiţii de viaţă pentru cei mai săraci. 
Realizator: De ce nu susţine PSD legea asistenţei sociale, în felul în care a fost promovată de guvern?
Adrian Năstase: Pentru că ni se pare neadecvată momentului actual.
Realizator: Căror categorii nu li se răspunde?
Adrian Năstase: Este o formulă de încercare de distrugere a statului social - că tot discutam despre statul social - este o formulă, prin care se doreşte, practic, într-un mod absolut iraţional, renunţarea la ceea ce înseamnă sprijinul pentru categorii sociale, care au greutăţi. Nu putem fi de acord cu aşa ceva. Faptul că, la un moment dat, anumite ajutoare nu s-ar da celor care au patru sau cinci găini în curte, faptul că s-au introdus nişte criterii absolut aberante, pentru anumite tipuri de ajutoare, că nu a avut loc dialog social în legătură cu aceste probleme, că s-a venit, pur şi simplu, pe nişte comenzi date din afară sau, în sfârşit, acceptate cu mare uşurinţă, de Guvern; lucrurile astea ne deranjează şi ne deranjează... 
Realizator: Preşedintele Traian Băsescu face astăzi un apel către Parlament, pentru ca să se adopte mai rapid două proiecte de lege; cel pentru modificarea şi completarea Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi proiectul legii asistenţei sociale, pe care îl cere FMI.
Adrian Năstase: Nu, astea sunt ... Să ne înţelegem, astea sunt şmecheriile lui Traian Băsescu. Deci, Traian Băsescu a introdus aceste elemente în Scrisoarea de intenţie, care nu este a FMI-ului, către România, ci a României, către FMI.
Sunt angajamentele pe care le-a luat, fără să ne consulte, Traian Băsescu. Şi, acum, ne spune că FMI-ul ne cere lucru ăsta. Nu. Să fie foarte clar! Astea sunt angajamentele de politică de dreapta, de dreapta extremă, pe care Guvernul Boc le-a luat fără niciun fel de consultare a partidelor politice, iar acum, Traian Băsescu face apel, nu la partide şi la grupurile politice din Parlament, ci la Parlament. Bănuiesc că apelul este la clădirea Parlamentului, pentru că, altfel, dacă vroia să discute, discuta cu partidele, care au grupuri parlamentare în Parlament; or, lucrul ăsta nu s-a întâmplat, nici la nivelul, la momentul acela, şi nici acum. Deci, această formulă, cu apel la Parlament, este absolut amuzantă. În realitate, ştim foarte bine că nu îl interesează, în niciun fel, răspunsul nostru. Este o formulă, care, până la urmă, încearcă să răspundă, într-un fel, angajamentelor pe care el însuşi le-a luat, în legătură cu FMI-ul, în aşteptarea vizitei celor de la FMI. 
Realizator: Domnule Adrian Năstase, ce viitor politic vedeţi pentru dumneavoastră, în cazul în care USL ar ajunge la putere. Ce funcţie v-aţi dori?
Adrian Năstase: Eu aş vrea să fiu preşedinte director general al Radio România, pentru că, în felul acesta, aş putea să transmit mesaje echilibrate, de normalitate. Aş putea să ajut guvernarea.
Realizator: Guvernarea USL.
Adrian Năstase: Guvernarea în general.
Realizator: Guvernarea USL, în cazul acela. 
Adrian Năstase: Sigur, va fi USL, dar, o să rămân în continuare, şi atunci, şi când vor fi alte guvernări, voi putea să fac lucrul ăsta. Lăsând gluma la o parte...
Realizator: Asta a fost o glumă, pentru că fostul preşedinte Ion Iliescu spunea că sunteţi mai pregătit decât domnul Victor Ponta, pentru funcţia de prim-ministru.
Adrian Năstase: Nu. Spunea, pentru orice funcţie. Şi d-asta mi-am permis să mă gândesc că aş putea să fiu foarte bun, şi ca preşedinte-director general la Radio, dar, nu ştiu, s-ar putea să nu fiu calificat sau să fiu prea calificat pentru funcţia asta. Acuma, eu cred că e o problemă... Cum să spun, dacă aş fi avut 30 de ani sau 40 de ani, m-aş fi gândit la nişte funcţii în viitor, la vârsta mea nu mă mai gândesc.
Realizator: Dar, la alegerile prezidenţiale, vă gândiţi să mai candidaţi?
Adrian Năstase: Dacă îmi promiteţi că vom avea alegeri anticipate. Nu, lăsând gluma la o parte...
Realizator: Alegeri anticipate prezidenţiale? De ce să vă promit eu? Vă întreb pe dumneaovastră, ce aveţi de gând.
Adrian Năstase: De ce? Pentru că, pentru 2014, eu cred că toată discuţia asta este absolut inutilă, la acest moment. Avem o înţelegere foarte clară, cu PNL-ul, în sensul că un candidat de la PNL va fi candidat. Am stabilit împreună că este vorba de Crin Antonescu, aşa că ar fi stupid din partea mea, să vă dau un alt răspuns, când am acceptat, alături de ceilalţi, această variantă; dar, sigur, s-ar putea să dorim cu toţii ca aceste alegeri pentru preşedinte sau, datorită preşedintelui, s-ar putea ca ele să aibă loc mai devreme.
Realizator: Asta, în cazul în care USL ar ajunge la putere?
Adrian Năstase: Asta, în condiţiile în care poporul, sătul de PDL şi de Traian Băsescu, ne-ar vota în majoritate. Ne-ar cere, în felul ăsta, să formăm guvernul. Noi am propune un candidat de prim-ministru, Traian Băsescu n-ar accepta candidatul nostru şi ar pune un prieten de-al lui şi, pe urmă, l-ar trimite prin oraş să încerce să formeze o altă majoritate, strângând rândurile...
Realizator: Deci, în condiţiile în care cu siguranţă aţi obţine 50% plus unu din mandatele din Parlament.
Adrian Năstase: Deci, în condiţiileîn care noi am veni în felul ăsta şi am cere să formăm guvernul, dacă Traian Băsescu n-ar accepta această procedură constituţională, sigur că el ar risca, în măsura în care am păstra majoritatea de voturi în Parlament, să-l suspendăm şi am merge napoi la alegători, să-i întrebăm dacă sunt de acord ca Traian Băsescu poate să deturneze sensul votului lor. 
Realizator: Din păcate, timpul dezbaterii noastre se cam încheie aici. Aş fi vrut să vă întreb, totuşi, de ce nu aţi votat legea cămătăriei, în Camera Deputaţilor? Aşa sunt ştirile, că aţi votat împotrivă.
Adrian Năstase: A fost o întreagă discuţie în legătură cu această lege. Dacă vreţi, o să discutăm separat despre această chestiune. Cei liberali au avut un anumit punct de vedere în legătură cu această lege. Este una dintre problemele pe care noi le avem, în general, în Parlament, în ceea ce priveşte concertarea cu abordările mai liberale sau cele de stânga.